„România a încetat să mai fie o țară în care faptele rămân fără consecințe, însă, din nefericire, acest lucru nu este o performanță în toate domeniile și sub toate aspectele, pentru că, din punct de vedere al drepturilor comunității maghiare, 2015 a fost un an nefavorabil, un an al regresului”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, joi, 17 decembrie, la Cluj Napoca, într-o conferință de presă în care a prezentat bilanțul anului politic 2015 și prioritățile UDMR pentru 2016.
Anul unor schimbări importante în viața publică
2015 a fost un an complicat și atipic deoarece, după tragedia de la clubul Colectiv din București, sub presiunea străzii, conducerea executivă a țării a fost preluată de un guvern format din tehnocrați, care, în prezent, nu are nici opoziție și nici nu dispune de o majoritate parlamentară.
„Nu se știe exact cine sprijină acest guvern și nici cine i-ar putea face opoziție. Aceasta nu este o situație fericită, însă, această soluție poate fi acceptată doar pe termen scurt, până la următoarele alegeri”, a spus Kelemen Hunor. Președintele UDMR a subliniat că această situație a intervenit ca urmare a faptului că niciun partid politic nu a dorit să preia puterea executivă.
„UDMR ar fi preferat dizolvarea Parlamentului și organizarea de alegeri anticipate comasate, în primăvara anului viitor, dar această propunere nu a fost sprijinită de o majoritate, nu a existat voința politică necesară”, a arătat președintele Uniunii.
Relațiile dintre majoritate și minorități: acordul propus de UDMR este necesar
Cu toate că, într-un anumit sens, România a încetat să mai fie o țară în care faptele rămân fără consecințe, există, totuși, un domeniu în care această afirmație nu corespunde realității, și anume, în zona afirmării drepturilor minorităților – a arătat președintele Kelemen Hunor.
„2015 poate fi considerat un an al regreselor, chiar dacă am putea să menționăm și unele aspecte pozitive. Personaje ale vieții publice au făcut nenumărate gesturi care au contribuit la crearea de tensiuni între minorități și majoritate, urmărind retragerea sau limitarea unor drepturi care au fost obținute cu ajutorul instrumentelor justiției”, a subliniat președintele Uniunii, potrivit căruia, într-o țară democratică, politicul nu dispune de niciun instrument împotriva drepturilor câștigate în mod democratic.
„Deciziile justiției sunt puse în aplicare atât în dictaturi, cât și în democrații. Aceasta este o regulă fundamentală, pe care politicul nu are și nici nu poate avea instrumente prin care să o poată modifica. În același timp, în politică trebuie vorbit despre aceste lucruri, trebuie inițiat un dialog în societate, despre cum nu sunt aplicate legile adoptate de Parlament sau despre cum se încearcă, cu ajutorul unor hotărâri judecătorești, să se împiedice aplicarea respectivelor legi”, a declarat Kelemen Hunor, exemplificând, în acest sens, intonarea imnului național, utilizarea simbolurilor sau îndepărtarea inscripțiilor maghiare sau a celor bilingve.
Președintele Kelemen Hunor a precizat că UDMR a informat despre toate aceste situații cancelariile Statelor Unite ale Americii, Bruxelles-ul și alte organisme internaționale. Și, nu în ultimul rând, Uniunea și-a manifestat dezaprobarea, fără echivoc, în fața partenerilor români.
Președintele UDMR a atras atenția asupra faptului că, în 2015, abuzurile împotriva drepturilor minorităților au început odată cu informarea opiniei publice în legătură cu poziția Ministerului Afacerilor Externe, potrivit căreia, aspirațiile la autonomie ar constitui un pericol la siguranța națională și au culminat cu ceea ce s-a întâmplat în luna decembrie la Târgu Secuiesc, când s-a încercat stigmatizarea colectivă a întregii comunități.
„UDMR a propus, încă la începutul acestui an, încheierea unui acord multipartit între minorități și majoritate, un acord care să garanteze drepturile deja obținute și că aceste drepturi nu vor fi știrbite prin intermediul unor instrumente administrative sau legislative”, a arătat Kelemen Hunor, prezentând succint o soluție pentru situația actuală.
Progresele de ordin legislativ din acest an, prioritățile UDMR pentru 2016: „Se impune o regândire”
Kelemen Hunor consideră important că, în acest an, a fost încheiat un acord între bisericile tradiționale maghiare și Ministerul Educației, privind învățământul confesional. Președintele Uniunii a evidențiat și faptul că, Parlamentul, la inițiativa UDMR, a declarat Ziua Limbii Maghiare drept sărbătoare oficială. Potrivit președintelui UDMR, un progres semnificativ constituie și adoptarea legii care a soluționat problema blocajului din domeniul ocupării posturilor vacante în instituțiile administrației locale.
”Reforma sistemului electoral este decisivă pentru viitorul țării în perioada următoare, pentru că, la alegerile parlamentare, se revine la sistemul votării pe liste județene, ceea ce asigură o reprezentare proporțională”, a adăugat președintele Uniunii.
Kelemen Hunor a ținut să amintească faptul că, la Congresul UDMR, care a avut loc în aprilie, Uniunea a anunțat ca obiectiv prioritar pentru anul 2016, „reconfigurarea” politică. „În felul acesta, ne-am stabilit ca obiectiv adoptarea unui alt mod de a face politică ceea ce, firește, nu se poate realiza peste noapte, dar va fi deja vizibil la alegerile locale din vara anului viitor. Asta, pentru că rezultatele unei astfel de regândiri în politică devin tangibile atunci când o formațiune politică își prezintă candidații și programul pentru alegeri”, a spus Kelemen Hunor, referindu-se la procesul de schimbare asumat de UDMR în primăvara lui 2015, un proces de schimbare care, la alegerile locale și la cele parlamentare, va aduce oameni noi și o nouă abordare politică.
Politica externă a UDMR, mai dinamică în 2015
În domeniul politicii externe, UDMR încheie un an de activitate intensă. Uniunea a prezentat factorilor de decizie din Congresul Statelor Unite ale Americii, precum și în diferite foruri politice europene, situația maghiarimii din România și regresele înregistrate în privința afirmării drepturilor minorităților.
„Îmi face plăcere să constat că lucrurile pe care le-am spus noi la Washington au apărut în diferite rapoarte întocmite de Congresul SUA, iar în documentele Congresului de la Madrid al Partidului Popular European s-a acordat, la inițiativa noastră, o atenție deosebită problemelor și apărării minorităților autohtone din Europa”, a arătat Kelemen Hunor, adăugând că Uniunea trebuie să continue aceste demersuri, în mod consecvent.
