Istoria presei din România a fost îmbogăţită cu o carte deosebit de importantă, scrisă de Mircea Popa, lansată astăzi, în cadrul Festivalului Internaţional de Carte „Transilvania”, despre care au vorbit cu pasiune sociologul Vasile Dâncu şi criticul literar Mircea Muthu.
Mircea Popa, colaborator foarte activ şi în cadrul Revistei Române de Istorie a Presei, coordonată de prof. univ. dr. Ilie Rad de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj, oferă prin acest volum şi exemplul presei care nu şi-a uitat rolul educativ pentru populaţie, analizând mai puţin presa contemporană, foarte influenţată de economic şi politic.
„A scrie despre presă, astăzi, e un lucru dificil. Eu aş refuza în primul rând presa de azi pentru că nu se ridică la demnitatea funcţiei sociale despre care spunea Mircea Muthu, din lipsa promovării culturii. Presa nu mai este un sistem periferic activ, ci acţionează mai degrabă pentru un individ după ce acesta a murit. Trăim un timp în care în loc de informare, toată lumea se ocupă de persuasiune; în loc de programe corecte care să informeze populaţia, se promovează articole care seduc pentru interese. Vorbind despre presa de azi mi-e greu să vorbesc despre personalitatea lui Mircea Popa. Dacă jurnaliştii îngroapă presa, Mircea Popa dezgroapă ce a avut presa mai frumos. Mircea Popa curăţă ce a avut trecător presa şi vine cu ce a făcut important presa. Mircea Popa face ce alţii nu fac şi nu fac nici intituţii ale statului, este un om providenţial pentru cultură”, a declarat, sâmbătă, Vasile Dâncu.
Profesorul Mircea Muthu a menţionat că autorul este printre puţinii dacă nu singurul care se poate înhăma la restituirea istoriografică a presei din toată Transilvania, acum când se scriu materiale distrugătoare despre tentative de acest fel. Potrivit acestuia, cartea e construită pe 3 segmente: presa manuscrisă, cu trimiterile şi spre Blaj sau Braşov; partea a două se ocupă de presa românească interbelică şi sub formă schematică mai este regăsită presa postdecembristă, de la atlasul „Clujul liber” încoace, firul comun care leagă aceste restituiri vorbind despre structura ziarelor, colaboratorii şi conţinutul acestor publicaţii.
Mircea Popa a precizat că în urma cercetărilor efectuate a concluzionat că din presa de calitate, practicată până în 1944, nu lipseau caracterul cultural şi naţional. „Astăzi apar doar ziare care se ocupă de aspecte economice şi uită că trebuie să facă în continuare o educaţie culturală pentru public”, a adăugat publicistul.
George Dâncu, directorul Editurii Eikon, a anunţat că la începutul anului viitor Mircea Popa va publica ediţia a treia a Istoriei presei din Transilvania.
