Pentru a celebra aniversarea a 450 de ani de la Edictul de la Turda, document unic în Europa, care consfințea libertatea religioasă, biserica unitariană a organizat, sâmbătă, un eveniment comemorativ special în locul adoptării edictului, biserica romano-catolică din Turda. La eveniment au participat lideri religioși și oficialități din România și din Ungaria.
În deschiderea evenimentului, episcopul unitarian Bálint Ferencz a precizat că manifestarea poate fi valoaroasă doar dacă lăsăm deoparte contextele nefavoraile, pentru ca să vedem esența acelei hotărâri, faptul că oamenii vroiau pace și ubire în sufletele lor. ”Facem și o promisiune de viitor pentru că acel edict cuprinde ceea ce ne-a învățat Isus Hristos: nu trebuie să mă cunoașteți pe Mine mai bine, ci să înețelegeți că Vreau să vă înțelegeți și să vă iubiți unii pe alții. Anul acesta nu are doar rolul de a ne face mai bogate viețile noastre, ci și de a ne face să înțelegem esența acestui mesaj”.
Atât arhiepiscopul romano-catolic György Jakubinyi, cât și alți invitați, au atras atenția asupra faptului că din păcate nu au fost respectate întru totul acele cuvinte, și au existat limitări, însă importanța edictului pentru libertatea religioasă rămâne unică în Europa și chiar în Lume.
Potrivit episcopului Eparhiei Reformate din Transilvania, Kató Béla, importanța edictului de la Turda e cu atât mai mare cu cât rezoluțiile Dietei Transilvaniei au fost mereu ghidate de măsuri necesare pentru a asigura pacea și ordinea, rar găsim exemple în istoria legislației maghiare prin care rezoluțiile Dietei să se bazeze pe Sf. Scriptură.
Majoritatea oaspeților au arătat că ideea principală a edictului de la Turda este faptul că credința este un dar de la Dumnezeu.
Printre vorbitori s-au mai aflat episcopul Reinhart Guib al Bisericii Luterane de Confesiune Augustană din România, episcopul Csűry István, episcopul Adorjáni Dezső Zoltán al Bisericii Evanghelice-Luterană din România, protopopula Daniel Crișan al Bisericii Ortodoxe din România, părintele CĂlin Bungărdean al Bisericii Greco-Catolice, episcopul Fekete Károly, reprezentantul Conventului General al Bisericilor Reformate Maghiare, secretarul de stat pentru culte Victor Opaschi.
”E dificil să fii intolerant. Uneori trebuie să fim răbdători cu cei care nu au răbdare. Ce înseamnă toleranța? A renunța la ce ești tu? Desigur, nu. Să fim toleranți în continuare, cu dragoste în suflete, dar să vedem ce drum avem de parcurs, toleranța nu înseamnă a renunța la sine, la propriile credințe și valori”, a apreciat Emőd Farkas, prim-curatorul general al Bisericii Unitariene Maghiare.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, a fost singurul reprezentant al partidelor politice din România, invitat să ia cuvântul: ”Anul 2018 este și va fi un an dificil. Dacă în 1568 chestiunea dificilă a libertății religoase a reușit să-și găsească rezolvarea, va fi ușor să găsm o rezolvare în anul acesta sau în viitorul apropiat pentru a răspunde cerințelor unei minorități naționale care își cere libertatea religioasă, de confesiune, de existență? Va fi ușor să înțelegem de ce există aceste cereri? În Sec. 21 luptăm pentru dreptul de a ne apăra identiatea și a ne decide viitorul. Pentru această libertate de a decide sperăm că nu vom flutura lângă drapeluri, așa cum ni s-a promis alaltăieri. Protejăm moștenirea spirituală care a luat naștere aici”, a spus liderul UDMR.
László Kövér, președintele Parlamentului Ungariei, a făcut apel la unitate între România și Ungaria în contextul internațional actual, alianță prin care s-ar putea construi o nouă superputere, a Europei Centrale.
”Nimei nu are dreptul la a ne limita în exercitarea drepturilor noastre. Umaniatatea poate impune și a impus limitări de-a lungul istoriei, dar ori de câte ori a impus limitări, a acționat împotriva lui Dumnezeu și acest lucru e un păcat. Relațiile noastre au devenit mai nesigure ca niciodată. Luptele pentru putere la care am fost martori au avut impact asupra modului în are comunitățile noastre se privesc unele cu celelalte, cât de tolerante au fost. Influențele din Occident și Orient ne-au făcut să ne înfruntăm. Este în derulare un experiment global care spune că identitatea națională e doar o caracteristică desuetă, iar religia e ceva desuet, care trebuie eliminat. Cuvintele folosite acum sunt diferite, nu mai e vorba de regiuni și țări ocupate, ci de sufletele noastre, care acuma sunt ocupate. Experimentul gloabal ne spune că trebuie să eliminăm acele valori importante precum limba, cultura, religia, identitatea națională, iar oamenii și națiunile din Occident par să accepte aceste orientări. Din fericire, națiunile din Europa Centrală și de Est consdieră că valoarile acestea sunt în continuare importante. Vor să-și păstreze identitatea națională, limba religia, să fie mândri de ce sunt acum, grație faptelor înaintașilor lor. Nu vom lăsa ca acele comunități care cred în aceste valori să fie minoritare în țările noastre.
Trebuie să ne respectăm valorile culturale, identitățile naționale, religia. Au existat atacuri politice dure împotriva maghiarilor, ca urmare a unei declarații a premierului României, noi trebuie să nu răspundem cu același ton, dar noi trebuie să răspundem pe un ton calm, pașnic și tolerant. Avem diferite comunități naționale care locuiesc aici și în alte părți ale Europei. Acelea reprezintă o resursă, potențial pentru dezvoltarea țărilor locuite de aceste comunități naționale. Ele acționează împreună pentru dezvoltarea țărilor lor. Trebuie să avem aceleași gânduri ca cei care s-au întâlnit la Turda. Dacă nu vom lupta unii împotriva celorlalți, vom fi o putere în Europa Centrală, care nu va putea fi ignorată”, a precizat oficialul ungar.
Monument dedicat edictului libertății religioase
Pentru marcarea acestui moment, organizatorii au comandat realizarea unui monument din bronz. În urma analizării a 45 de proiecte intrate în competiție, o comisie de specialiști a ales lucrarea lui Liviu Mocan, scara către Cer.
Printre cei care au vorbit la dezvelirea monumentului s-au numărat Zsolt Németh, președintele comisiei afacerilor externe a Parlamentului Ungariei, respectiv Zoltán Balog, ministru al Resurselor umane din Ungaria.
La rândul lui, Zsolt Németh, a făcut referire la declarațiile premierului Tudose, amintind că din păcate astăzi minoritatea maghiară din Transilvania este sub asediu, lucru are nu merge în direcția Edictului toleranței de la Turda.
Organizatorii au lansat o petiție oficială ca Parlamentul României, Parlamentul Ungariei și Parlamentul European să adopte rezoluții pentru comemorarea aniversării și susținerea libertății religioase, respectiv pentru declararea zilei de 13 ianuarie ca fiind Ziua Libertății Religioase.
Textul Edictului de la Turda din anul 1568:
„Domnul nostru Măria Sa, după cum a hotărât, împreună cu țara, înprivinţa Religiei, în cadrul Dietelor anterioare, consfințește cu ocazia prezentei Diete ca predicatorii să predice și să propovăduiască Evanghelia,
oriunde oficiază, după propria lor înțelegere, iar comunitatea, dacă se învoiește, bine, dacă nu, nimeni să nu-i constrângă neavând astfel cugetul împăcat, dar să țină acel predicator a cărui învăţătură le este pe plac.
Prin urmare, niciunul dintre episcopi şi nimeni altcineva să nu-i vateme pe predicatori; nimeni să nu ocărască pe nimeni din pricina Religiei, după cum s-a stabilit în Constituțiile anterioare; și nimănui nu i se permite să
amenințe pe cineva cu întemnițarea sau cu strămutarea din pricina învățăturii sale, căci credinţa e un dar de la Dumnezeu și ea vine din auzire, iar auzirea se face prin Cuvântul lui Dumnezeu”.
Leave a Reply