Sâmbătă, la Cluj-Napoca a avut loc o discuție cu privire la relațiile dintre români și maghiari pe teme de regionalism și administrație locală, eveniment organizat de Erno Fancsali, candidat PPMT la Primăria Cluj-Napoca. La masa rotundă au participat însă și membri ai UDMR, foști parlamentari, experți în diferite domenii.
Cel care a deschis dezbaterea a fost președintele Ligii Transilvania Democrată, Lucian Constantin, care a explicat conceptul autonomiei pe criterii economice a Transilvaniei, bazat pe nerecunoașterea de la nivel central a nevoilor locale și pe redistribuirea nedreaptă din bugetul central a fondurilor colectate la nivel regional.
Tocmai de la București a venit la eveniment Adrian Szelmenczi, reprezentat al Active Watch, asociație care militează pentru libertatea de exprimare. Acesta a prezentat mai multe cazuri din acest punct de vedere, care s-au petrecut recent și care au avut ca țintă maghiarii. Szelmenczi a afirmat că din păcate analizele făcute indică un abuz al statului asupra minorităților naționale, cum sunt maghiarii, care pentru prima dată ar figura la capitolul de vulnerabili, nefiind lăsați să-și exprime liber opțiunile politice.
Pentru că inițial Active Watch monitoriza discursul șovin din presă, invitatul a subliniat dubla măsură cu care se discută inclusiv la nivel de CSM problema autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc, subiect interzis spre dezbatere inclusiv la televiziuni în baza articolului 1 din Constituție, dar în același timp se permite dezbaterea asupra revenirii la sistemul de monarhie și sunt autorizate manifestațiile publice pro-monarhie, care ar trebui de asemenea interzise în acest context.
Au fost discutate și probleme de la nivelul Clujului, cum este amplasarea plăcuțelor bilingve, care nu se practică în Cluj-Napoca, dar și interzicerea afișării drapelului Transilvaniei, pe care Active Watch o consideră obstrucționare a libertății de exprimare.
”Cele mai sonore incidente sunt legate de plăcuțele bilingve de la Târgu Mureș, unde aproape 50% sunt maghiari, dar autoritățle locale prin poliția locală condusă de un personaj cu viziuni naționaliste șovine declarate refuză să pună în practică tratate pe care România le-a semnat la nivel internațional pe motiv că plăcuțele bilingve ar duce la tensionarea relațiilor interetnice. Ceea ce ar putea crea tensiune este exact opusul. Au fost persoane care au amplasat voluntar aceste plăcuțe, dar au fost amenințate cu amenzi între 30-50.000 lei de către poliția locală”, a afirmat Andrei Szelmenczi.
Avocatul Irina Maria Pop s-a declarat de asemenea susținătoare a autonomiei economice a Transilvaniei și a explicat că acest conflict româno-maghiar este întreținut în mod arficial de către autorități, ”care ne aruncă în arenă, spunându-ne: băteți-vă. Ne promit plăcuțe bilingve, după care le retrag. Ne pun să ne considerăm dușmani, învrăjbiți la nivel teoretic deși locuim împreună unul cu celălalt”.
”Nu există un dialog autentic, ar trebui să construim un pod, să contribuim cu toții, români și unguri, în vederea unei înțelegeri depline. Când românii aud de autonomie consideră că ungurii vor secesiunea. Consider că problema este comunicarea și lipsa dialogului, nu există un mesaj clar în acest sens. M-am născut la Aiud, există un colegiul Bethlen Gabor, care întrunește comunitatea ce dorește să studieze, are un rol în păstrarea tradițiilor. Am observat cât am stat acasă că locuitorii depun eforturi mari în vederea menținerii acestor tradiții, însă deja există demersuri în vederea deschiderii comunității maghiare spre comunitatea românească. La fel e și invers. Lunar se organizează ziua limbii maghiare și trebuie spus că la centrul cutural lucrează doar români care și-au exprimat dorința de a lucra cu noi ca unguri. Ceea ce încerc să fac în materie de comunicare e să transmit aceste mesaje în mai multe limbi, ca ele să ajungă la mai multe comunități. Ca să revin la plăcuțele bilingve, este adevărat că suntem întrebați de ce avem nevoie de aceste plăcuțe, de ce trebuie să citim și în limba maghiară numele străzilor. Foarte multă lume nu înțelege mesajul acestui demers, adică păstrarea culturii. La Aiud există amplasate plăcuțe bilingve deși nu este atins pragul de populație. Plăcuța de delimitare a orașului este în ambele limbi, la instituții publice însă mai ales în cazul unor companii care sunt cu capital mixt există plăcuțe”, a spus specialistul în PR Horvath Eniko
Leave a Reply