Directorul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat Cluj, Mircea Avram, a acceptat să discute cu reporterii ClujAzi despre controlul inspectorilor ANAF de la regie, acţiune venită prin ordin direct de la Corpul de Control al premierului Victor Ponta în legătură cu amenajarea stadionului Cluj Arena.
Regia nu numai că a supervizat construirea stadionului Cluj Arena, dar a şi salvat nişte bani prin returnarea TVA-ului. Despre ce sumă de bani este vorba?
Mircea Avram: Pentru că este un stadion care a început cu banii clujenilor, iar din 2011, din febrarie, s-au făcut lucrările prin RAADPP, o entitate a Consiliului Judeţean care plătea TVA, întrucât în momentul respectiv Consiliul Judeţean nu era plătitor de TVA, s-a reuşit să se recupereze 5 milioane de euro TVA aferent lucrărilor plătite în acea perioadă. Deci stadionul a costat mai puţin cu acele 5 milioane de euro, bani care au fost plătiţi direct constructorului, nu i-am luat noi să-i folosim pe drumuri sau în alte scopuri. După controalele ANAF-ului am reuşit să obţinem acea rambursare de TVA, iar după următorul an, când am avut din nou controlul ANAF-ului şi alte două controale ale Curţii de Conturi, Consiliul Judeţean declarându-se şi el plătitor de TVA, a reuşit să mai recupereze încă 3 milioane de euro aferente lucrărilor din 2009-2011, deci o rambursare de TVA retroactivă. Acei bani se găsesc în momentul de faţă în conturile societăţii Cluj Arena, altfel poate i-ar fi fost mult mai greu să funcţioneze, dar cu aceşti bani în cont, poţi să-ţi desfăşori activitatea destul de bine. Cel mai important lucru şi obiectivul principal care a fost pentru noi, legitim, a fost de a rămâne banii la Cluj, altfel cele 8 miloane de euro poate ajungeau la Clăraşi, în Vrancea sau la stadionul din Craiova sau Târgu Jiu. E în regulă să ajungă bani să se facă stadioane în toată ţara, dar acei bani au rămas la Cluj şi faptul că am reuşit acest lucru a atras în primul rând că un control al ANAF-ului deosebit de drastic – pentru că atunci când ceri o rambursare de TVA atât de mare, verificările sunt şi mai amănunţite, pentru că una este să dai bani la stat şi alta e să iei bani de la stat, dar acest lucru l-am reuşit şi putem spune, ca o esenţă: stadionul din Cluj a costat cu 8 milioane de euro mai puţin.
Curtea de Conturi a fost instituţia care a verificat cel mai amănunţit toate documentele de achiziţii, contracte, acte adiţionale, totul, inclusiv partea de demolare a vechiului stadion. Dacă ceva era în neregulă, după primul control, după al doilea, al treilea control şi încă o rambursare retroactivă de TVA, se găseau acolo nişte oameni să spună că nu este legal ceva.
Construirea obiectivului de investiţii Cluj Arena a început în 2009, a fost o licitaţie făcută de Consiliul Judeţean. Proiectarea – licitaţie făcută de Consiliul Judeţean, dirigenţia – scoasă la licitaţie de CJ prin o comise special numită de la Consiliul Judeţean, care gestiona şi coordona activitatea la investiţia Cluj Arena. Noi am fost doar o părticică care am avut un scop, acela de a recupera un TVA. Şi am reuşit lucrul acesta, cu trudă, cu controale peste controale. Trebuia să stăm deoparte şi acum nu aveam control de ANAF, atunci la fel a fost control de la ANAF – februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie şi noiembrie. Nu e chiar plăcut să ai lângă tine tot timpul, zi după zi, echipe de control de la ANAF, dar am spus că merită pentru că am recuperat nişte bani. După care vine control de la Curtea de Conturi, audit de la Consiliul Judeţean, încă un control de la ANAF.
Stadionul este acolo, nu l-am dus cu noi, costă mai puţin cu 8 milioane de euro, costă de aproape zece ori mai puţin decât stadionul din Bucureşti şi uite că suntem priviţi ca nişte oameni care nu şi-au făcut treaba. Nu mi se pare o chestiune normală.
Cele două inspectoare îşi desfăşoară activitatea, toate documentele le punem la dispoziţie. Am văzut că cele două doamne sunt profesioniste şi am convingerea că vor lucra profesionist.
Aţi avut piedici din partea fostului vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Ioan Oleleu (PSD), credeţi că el stă în spatele acestor controale?
Mircea Avram: N-am avut niciodată o relaţie bună cu vicepreşedintele Oleleu. Chiar acum, când şi-a dat demisia, m-am întâlnt cu el în biroul preşedintelui interimar Vakar Istvan, i-am spus: „Cum este, domnul fost vicepreşedinte, acuma, să-ţi urmeze controale, audituri, unde este sarea aceea pe care o căutai în 2012, unde este?” Mi-au apărut al regie televiziuni care căutau sarea pentru că dânsul declara că am luat sare pe 10 ani pentru drumuri. Mi-a spus: „Ştiţi, am avut informaţii din Regie”. „Unde e sarea?” Chiar dânsul a spus că trebuie să existe o limită a atacurilor la o persoană. Doi ani de zile am avut audituri peste audituri, asta i-a fost meserie de bază şi uite că erau blocate toate. A fost prima dată când s-a strigat împotriva unui vicepreşedinte, s-a făcut miting de către angajaţii Aeroportului, care strigau, „Oleleu, nu uita, Clujul nu-i moşia ta”. Faptul că multe adrese de la Corpul de Control erau direct adresate vicepreşedintelui Ioan Oleleu spune multe, nu erau adresate instituţiei, lui Vakar Istvan, ci direct vicepreşedintelui Oleleu. Aceste controale sunt făcute într-un scop sau nu politic. Le-am spus şi celor două doamne inspector de la ANAF că sunt nişte profesioniste, însă de ce Corpul de Control al Primului ministru nu s-a adresat direct Curţii de Conturi, să li se dea raportul. Şi cele două doamne sunt puse în situaţii jenante. Am cerut oricum astăzi la ANAF să spună în ce bază fac acest control. Dânsele nu pot să verifice perioada 2009-2011 pentru că documentele sunt la Consiliul Judeţean, ei au gestionat situaţia şi ANAF nu poate controla Consiliul Judeţean. CJ poate fi controlat doar de către Curtea de Conturi, care a controlat deja. De aceea nu am înţeles de ce Corpul de Control nu a sesizat Curtea de Conturi ca să controleze Consiliul Judeţean. Ei trimit ANAF-ul pe regie şi atunci cum se finalizează acest control?
Le-am dat toate documentele legate de stadion – nu sunt multe. Le-am dat tocmai ca să nu se spună că am obstrucţionat un control de la ANAF, suntem de bună-credinţă. Toate plăţile s-au făcut din trezorerie către constructor. Ce puteam să facem? Situaţiile de lucrări erau acceptate de către diriginţi de şantier, scoşi la licitaţie de CJ, nu de către mine. Dacă nu recuperam însă TVA-ul, banii ajungeau la Constanţa, la Teleorman, Călăraşi.
Fiind o sumă atât de mare, controlul a fost foarte sever. Dânsele au văzut pe documente tocmai semnătura colegilor domniilor lor de la ANAF, care au mai făcut controale.
Nu este în regulă ca atunci când apare luna mai, Corpul de Control al premierului, în data de 5 mai să le trimită celor de la Cluj o adresă care ajunge în 7 mai şi în 15 mai îi şi scot pe bieţii oameni din controale tematice şi îi trimit să controleze aici, de urgenţă.
Ca privat, dacă am un control de la ANAF, până vin inspectorii înapoi ce se întâmplă? Noi suntem unitate de stat, luăm banii de la stat şi îi ducem la stat.
Noi n-am primit nişte bani pentru stadion din fondul de rezervă al Guvernului, noi am primit bani de la Consiliul Judeţean Cluj, să facă verificări acolo.
Corpul de Control nu poate să verifice entităţi alese. S-au folosit bani din fondul de rezervă al Guvernului pentru CJ, care dă în fiecare an bani la primării. Acuma inspectori de la CJ să meargă să verifice unde sunt banii, dacă e în regulă, de aceea există o entitate numită Curtea de Conturi, care are subordonaţi specialişti pe juridic, financiar, achiziţii etc. şi nu sunt subordonaţi Guvernului. Corpul de Control al primului ministru e o chestiune politică, cu oameni numiţi de premier.
Se pare că se aşteaptă multe controale pe la Cluj pentru că la anul sunt alegeri şi vin alegerile pentru conducerea Consiliului Judeţean Cluj, dar este îngrijorător acest desant, utilizarea în această manieră a unor oameni care au un serviciu.
Legat de dl. Oleleu, mi-a spus în 2012: „De acum încolo faci ce spun eu, semnezi ce spun eu, s-a terminat cu voi şi cu perioada voastră”. M-am ridicat, i-am spus că dacă părinţii, prietenii, îi permit să vorbească aşa, eu nu-i permit, şi am plecat.
Aţi mai avea curajul să mai faceţi încă o dată ceea ce aţi făcut pentru Cluj Arena?
Mircea Avram: Rămâne ceva! Mă uitam pe albumele de la Cluj Arena, aruncate de Uioreanu şi echipa undeva într-un beci de la Consiliul Judeţean. Erau acolo Tişe, Bica, eu, oameni care au fost acolo. Investiţia rămâne. Poate în timp, după ce trec mizeriile acestea politice se va spune că au existat nişte oameni cu coloană vertebrală şi sânge în instalaţie – cum se zice, care nu se ocupau doar de cârpeli infinite. Unde – până la construcţia stadonului, se puteau face concerte cu 20.000 de oameni, în Piaţa Unirii, în Mihai Viteazul, la Sala Sporturilor? Acum, împreună cu noua Sală polivalentă avem un complex sportiv în zona centrală care poate face mult mai multe. Vorbim şi de calitate aici. De câte ori s-a înlocuit gazonul la Arena Naţională? deja nu se ştie numărul. De câte ori s-a înlocuit la Cluj până acum – şi aici s-au jucat şi meciuri de rugby, la Bucureşti nu s-au jucat. Pista de atletism de foloseşte. Dar la Cluj trebuie adus control. Câţi bani din fondul de rezervă al Guvernului s-au dat la Cluj şi câţi la Bucureşti sau la Craiova? Stadionul rămâne, iar interesele politice mărunte, normal că te şicanează şi când vrei să faci ceva, cei care vremelnic sunt numiţi la putere, te privesc ca un om periculos pentru că ai făcut.
