Moment istoric pentru românii din Serbia. După aproape 200 de ani în care au fost supuşi unui complex proces de deznaţionalizare, românii din Timoc încearcă să facă front comun cu comunităţile româneşti din Voivodina şi Banat, pentru a-şi cîştiga drepturile culturale, lingvistice şi religioas, necesare pentru a-şi păstra identitatea. În acest sens, organizaţiile de români de pe teritoriul Serbiei se vor reuni, la sfîrşitul săptămînii, pentru a stabili o listă comună de candidaţi la alegerile pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române (CNMNR). Pînă acum, organismul de reprezentare şi apărare a intereselor minorităţilor din Serbia nu a avut niciun membru român din Timoc. Alegerile se vor desfăşura în toamna acestui an, iar pentru românii din Timoc, reprezentarea în Consiliul Naţional al Minorităţilor este foarte importantă.
Înseamnă mult mai multe drepturi, dar şi un alt statut în relaţia cu statul sîrb. Conform legilor din ţara vecină, vlahii şi românii sînt două minorităţi diferite. Cei mai mulţi s-au declarat vlahi, adică peste 35.000, şi mult mai puţini români, peste 2.000. Acest lucru a făcut ca românii din Timoc să nu fie reprezentaţi în Consiliul Naţional al Minorităţilor. Singurii români recunoscuţi de statul sîrb ca minoritate sînt cei din Voivodina. Acum, însă, Iniţiativa Românilor din Serbia, condusă de Bojan Barbuţă face eforturi pentru ca la alegerile din această toamnă românii din întreaga Serbie să aibă o listă comună de candidaţi pentru consiliul de reprezentare al minorităţilor din Serbia. Astfel, sîmbătă, la Pancevo va avea loc un moment extrem de important pentru românii din Serbia : adoptarea deciziei de a propune o listă proprie de candidaţi pentru Consiliul Minorităţii Româneşti din Serbia . Acest lucru este unul deosebit de important, mai ales pentru românii din Timoc, cărora statul sîrb încearcă să le atribuie o altă identitatea, cea de vlahi.
Preşedintele Asociaţiei Iniţiativa Românilor din Serbia a declarat că îşi doreşte ca etnicii români să îşi păstreze cultura şi tradiţiile, în ciuda divizării cu alte grupuri de vlahi. “Puteţi lua parte la un moment istoric pentru comunitatea românească din Valea Timocului – Serbia, una din minorităţile care încearcă să îşi afirme identitatea culturală, lingvistică şi religioasă, la capătul a aproape două secole de asimilare cruntă. După ce, la Donji Milanovac, ne-am ales Biroul de Conducere şi am anunţat intenţia noastră a forma o listă comună cu fraţii noştri din Voivodina, pentru participarea la alegerile pentru Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia, acum îi vom chema pe fraţii români din Banatul Sîrbesc să ni se alăture pentru a cîştiga împreună cît mai multe locuri în viitorul consiliu românesc.
Numai uniţi vom putea învinge şi vom putea deschide un nou drum tuturor celor aproape 400.000 de români care trăiesc în Serbia . Anul acesta, la alegerile pentru consiliile naţionale ale minorităţilor naţionale din Serbia, şi românii din Timoc au posibilitatea de a-şi trimite reprezentanţi în Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia şi de a nu mai accesa listele pentru consiliul aşa- zisei minorităţi vlahe. Iniţiativa Românilor din Serbia continuă, pe 12 aprilie 2014, la Pancevo, adoptarea deciziei de a propune o listă proprie de candidaţi pentru Consiliul Minorităţii Româneşti din Serbia, pe care vor fi reuniţi reprezentanţii tuturor organizaţiilor româneşti din Serbia”, a declarat Bojan Bărbuţă. Timocul sau Valea Timocului este o regiune situată în nordul peninsulei Balcanice (în estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei), de-a lungul rîului Timoc şi în zonele montane adiacente acesteia. Este formată din judeţele sîrbeşti Branicevo, Morava de Est, Bor şi Zaiecar, precum şi regiunea bulgară Vidin . Uneori, regiunea este numită Tribalia (după Tribali, o ramură a dacilor din antichitate, care a trăit în nord-vestul Bulgariei de azi). În această regiune trăieşte o importantă populaţie românească, numită de către slavi drept “vlasi” (valahi, vlahi). Potrivit unor oameni de ştiinţă, aici trăiesc aproximativ 400.000 de români. Statisticile oficiale sîrbeşti spun însă că ar fi doar 42.075 români (împărţiţi în vlahi şi români).
Situaţia acestora este de-a dreptul sumbră din punctul de vedere al păstrării identităţii naţionale. Pe lîngă faptul că sînt divizaţi, românii sînt supuşi unui proces agresiv de deznaţionalizare şi asimilare. Aceşti oameni nu se bucură cum ar trebui de libertatea cuvîntului, de biserici în care să se oficieze în limba română şi de dreptul fundamental la educaţie în limba maternă.
C.P.
