În parcul I.L. Caragiale din Cluj-Napoca a fost inaugurat astăzi primul monument din oraş ridicat în memoria victimelor Holocaustului, cu ocazia comemorării a 70 de ani de la ghetoizarea şi deportarea evreilor din Cluj către lagărele naziste de exterminare.
Monumentul a fost realizat după schiţele artistului plastic Egon Marc Lovith şi reprezintă un avertisment că oricând ne întâlnim cu ura, extremismul şi bigotismul acestea trebuie sancţionate imediat pentru ca asememea lucruri să nu se mai întâmple în viitor, precum şi speranţa care rămâne în picioare în ciuda tiraniei puterii, iar la baza acestuia a fost scris: „În memoria celor peste 18.000 de victime ale urii rasiale, bărbați, femei și copii evrei din Cluj și din împrejurimi, deportați la Auschwitz în mai – iunie 1944”.
„Momentul este unul extrem de încărcat din punct de vedere simbolic, fiind un răspuns la așteptarea întregii comunități din orașul nostru, de a ridica un monument în memoria victimelor Holocaustului, care din nefericire a răpit zeci de mii de vieți nevinovate ale clujenilor. Monumentul a fost realizat cu sprijinul comunității evreiești din Cluj-Napoca și se se dorește a fi un simbol pentru locuitorii actuali ai municipiului, cu privire la greșelile umanității ce nu trebuie uitate, pentru a nu exista riscul repetării acestora. Mai mult, avem astăzi o datorie față de istorie să facem cunoscut tinerilor noștri tot ceea ce s-a petrecut în urmă cu 70 de ani, astfel încât aceștia să se asigure că asemenea derapaje de la rațiune și umanitate nu se vor mai întâmpla”, a declarat primarul Emil Boc.
Preşedintele comunităţii evreieşti din România, Aurel Vainer a felicitat municipalitatea pentru că s-a aliniat în sfârşit demersurilor iniţiate în urmă cu mai mulţi ani de către oraşe mai mici.
La eveniment au participat şi supravieţuitori ai Holocaustului, alături de urmaşii lor, prefectul Gheorghe Vuşcan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, viceprimarul Anna Horvath, conslierii locali Gered Imre şi Csoma Botond, profesorii universitari Ilie Rad, Michael Shafir, Vasile Boari şi alţii.
