După aproape şase ani, de la izbucnirea crizei financiare mondiale, PIB-ul real al României ar putea să revină anul viitor, la nivelul din 2008, în cazul în care economia va creşte cu mai mult de 2%.
Creşterea economică ar putea fi împiedicată de riscuri ca volumul scăzut al investiţiilor publice, gradul redus de absorţie a fondurilor UE, oprirea privatizărilor sau nivelul scăzut al investiţiilor străine, spun analiştii. Din păcate, recuperarea economică a României este lentă. În ciuda unui împrumut uriaş de aprox. 20 miliarde euro de la finanţatorii externi, PIB-ul real nu a reuşit în cinci ani, să revină la nivelul anterior crizei. Nici FMI nu se arată mulţumit de ritmul lent al creşterii economice şi conform declaraţiilor făcute de reprezentanţii acestuia, speră ca aceasta să fie ultima dată când se apelează la ajutoare externe. În 2013, la cinci ani de la izbucnirea crizei economice şi financiare, PIB-ul real urmează să ajungă la circa 97% în termeni reali faţă de 2008. Cei doi ani de recesiune, 2009 şi 2010, au adus PIB-ul la 94% iar următorii trei ani 2011, 2012 şi 2013, nu sunt de ajuns pentru recuperare. Cel mai probabil, abia în anul 2014 va fi în valoarea reală, la nivelul din 2008.
Există totuşi o diferenţă semnificativă faţă de anul 2008. Statul român este acum de două ori mai îndatorat: în decembrie 2008 datoria publică era de 19% din PIB (25 mld. euro), iar acum (iunie 2013) este de 38% din PIB (53 mld. euro). În primăvara anului 2009, ţara noastră a devenit unul din cei mai mari clienţi ai FMI din UE, împrumutând 13 miliarde euro de la Fond şi 7 miliarde euro de la CE şi Banca Mondială. După cinci ani, la aprobarea celui de-al treilea acord succesiv, FMI a remarcat că PIB-ul nu a revenit încă la nivelul anterior crizei, cu toate că România a redus dezechilibrele mari, fiscale şi de cont.
„România ar putea reveni abia în 2014 la PIB-ul real anterior crizei, în ipoteza unei creşteri economice de 2,5% în acest an şi 2,3% anul viitor. Pe termen mediu şi lung, România are nevoie de creşteri economice de cel puţin 3-4% pe an pentru a recupera decalajele de venituri şi productivitate care o despart de zona euro“, a declarat Eugen Sinca, analist-şef la BCR.
Nu a fost pentru prima dată când s-a sugerat că România are nevoie de ritmuri de creştere economică de cel puţin 3-4%, reprezentanţii FMI au precizat de nenumărate ori că numai cu un astfel de procentaj, se vor reduce decalajele structurale şi vom converge către nivelul de trai din zona euro.
Anul trecut economia a crescut cu 0,7%, iar pentru acest an majoritatea estimărilor indică un avans al PIB în jur de 2%. România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA. Măsurile au influenţat puternic consumul şi economia. În 2009 economia s-a prăbuşit cu 6,6%, iar în 2010 declinul a fost de 1,1%.
Şi în anul 2011, România a continuat să facă apel la ancora FMI pentru a-şi asigura credibilitatea pe pieţele externe. Acordul preventiv urma să se concentreze şi pe stimularea economiei, însă relansarea economiei a rămas precară, privatizările au fost tergiversate, iar reformele structurale, întârziate. Până în prezent, autorităţile şi finanţatorii externi nu au reuşit să descopere „formula magică“ de care are nevoie ţara noastră, pentru a atinge o creştere economică reală.
Problema este că România a avut până acum o creştere economică bazată predominant pe un singur pilon: mai întâi, înainte de criză a fost consumul, iar acum exportul, fapt care nu indică o creştere economică echilibrată. Investiţiile au fost deasemenea frecvent sacrificate pentru respectarea ţintelor de deficit bugetar.
Mihai Pătrulescu, seniorul economist UniCredit Ţiriac Bank a declarat: „Dezechilibrele economice înregistrate de România înainte de anul 2008 au dus la o recesiune deosebit de pronunţată. În perioada 2009-2010, PIB a înregistrat o scădere cumulată de 7,7% în raport cu valoarea din anul 2008 (în termeni nominali). Ajustarea balanţei de plăţi coroborată cu reducerea gradului de îndatorare al consumatorilor şi eliminarea dezechilibrelor fiscale a readus economia pe o linie de dezvoltare mai sustenabilă, dar a avut implicaţii negative asupra vitezei revenirii economiei. Astfel, estimăm că PIB la finalul anului 2013 va fi cu 3,2% mai mic decât cel din 2008“.
Pentru România, noul model de creştere sustenabilă continuă să reprezinte o adevărată provocare. Creditarea este în picaj iar cererea de consum nu şi-a revenit după reîntregirea salariilor din sectorul bugetar. Semnele economiei reale ale ţării nu sunt tocmai optimiste, insolvenţele continuându-şi ascensiunea, deşi majoritatea datelor macro sunt ceva mai încurajatoare. P de altă parte România rămâne încă depedentă de capitalurile străine, care ne finanţează economia.
Tot Eugen Sinca, analistul-şef BCR declara: „Riscurile la adresa creşterii economice viitoare provin din capacitatea instituţională slabă de a atrage fonduri europene, oprirea privatizărilor aflate în prezent în derulare, menţinerea investiţiilor străine directe la niveluri joase şi imposibilitatea reorientării creditării pe componenta de lei într-un orizont rezonabil de timp“.
Volumul scăzut al investiţiilor pare a fi principalul risc de încetinire a dezvoltării economice, deşi aceste deficienţe pot fi compensate de creşterea absorţiei fondurilor europene, spune Mihai Pătrulescu de la UniCredit Ţiriac Bank : „Considerăm că rata de absorbţie internă va accelera pe parcursul fazelor de implementare a proiectelor din exerciţiul bugetar 2007-2013. De asemenea, Comisia Europeană a alocat României 40 mld. euro pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 (fonduri structurale şi fonduri pentru sectorul agricol)“.
SURSA: Ziarul Financiar
