Peste 30 de plângeri depuse de proprietarii de terenuri din Cluj cu privire la implementarea noului PUG al oraşului Cluj-Napoca au fost dezbătute joi în plenul Consiliului Local. Majoritatea cererilor depuse de cetăţeni până în luna martie au reclamat schimbarea statutului terenurilor din construibile în spaţii verzi, protejate.
Consilierii locali ai PSD au solicitat amânarea a cel puţin 20 de puncte de pe ordinea de zi întrucât nu au fost analizate suficient de bine dosarele depuse de petenţi, însă primarul Emil Boc a oferit asigurări cu privire la faptul că fiecare punct a fost analizat de comisia de urbanism a Consiliului Local, alături de proiectanţii PUG.
Majoritatea plângerilor au fost respinse de către consilierii locali, care au apărat prevederile noului PUG, puţine plângeri fiind admise sau amânate pentru informare suplimentară.
Unii clujeni s-au prezentat cu avocaţi la şedinţă pentru a-şi apăra dreptul la a construi.
Spre exemplu, avocatul Podar Iulia a reclamat faptul că prin noul PUG se arată că două parcele situate între drumul Sf. Ion şi Valea Gârbăului sunt cu potenţial turstic şi de agrement deşi sunt înconjurate de case şi blocuri.
Arhitectul PUG-ului, Adrian Borda, a declarat că o serie de găuri în sistemul legislativ au permis în acea zonă trasformarea terenurilor agricole în construibile şi astfel le-a crescut valoarea între 200-500 de ori, dar dacă se aprobă solicitarea proprietarilor, trecuie să se renunţe la dezvoltarea durabilă şi eficientă a oraşului.
Un alt proprietar care are teren tot în zona Sf. Ion, Badiu Aurel, a primit în 2012 aviz de oportunitate pentru a construi pe terenul pe care îl deţine, despre care Direcţia Silvică Cluj spune că este lipsit de vegetaţie forestieră. „Prin noul PUG n-am voie să construiesc pe motiv că lucrările presupun defrişări, însă acolo nu există arbori. Inclusiv în contractul de vânzare cumpărare scrie fânaţe, nu pădure. Între timp, terenul stă neîmprejmuit şi se depozitează acolo gunoaie”, a spus acesta.
Borda a arătat că în acest caz este vorba despre un teren care a intrat întotdeauna în categoria păduri, fiind un luminiş în mijlocul pădurii. Şi această plângere a fost respinsă.
Un alt caz dezbătut intens a fost cel al unui proprietar care a obţinut autorizaţie pentru demolarea imobilului în care locuieşte şi amenajarea în acelaşi spaţiu a unui imobil cu etaj, în zona complexului studenţesc Observator.
Arhitectul Adrin Borda a replicat că în zonele căminelor studenţeşti trebuie să se realizeze un proces de regenerare urbană, fiind impusă momentan o interdicţie de construire. „Unde am putut identifica nişte platforme care nu pun probleme, am propus crearea unor subzone unde se poate construi acum”.
O situaţie mai complexă a reprezentat-o cea a unui proprietar al cărui teren se află pe zona de protecţie a rampei de la Pata Rât, care prin PUZ-ul realizat pentru amenajarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor nu mai are voie să construiască pe terenul său.
Iniţial consilierii locali au stabilit că este de competenţa Consiliului Judeţean dezbaterea chestiunii, însă în cele din urmă au amânat punctul de pe ordinea de zi, proprietarul menţionând că nu doreşte un schimb de terenuri cu Municipalitatea, ci să fie despăgubit în bani, element care urmează să fie discutat într-o şedinţă de Consiliu Local viitorare.
