Primăria Cluj-Napoca a fost obligată prin instanţă, la reclamaţia lui Landman Gabor, preşedintele Fundaţiei “European Committee Human Rights Hungarians Central Europe”, să instaleze plăcuţe bilingve româneşti şi maghiare, la principalele intrări în municipiu. Primarul Emil Boc a anunţat dinaintea redactării motivării că va depune recurs la această sentinţă, însă motivarea Tribunalului arată că la primul proces instituţia nu s-a prezentat.
Judecătorul Monica Trofin a apreciat că cererea fundaţiei este justificată atât din punctul de vedere al tratatelor internaţionale (Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995), cât şi din punctul de vedere al discriminării, atâta timp cât şi alte localităţi din România (Sibiul, Mediaşul, Aiudul, Seinul, Sighişoara, Iernutul, Câmpia Turzii, Hunedoara, Timişoara) au instalat indicatoare bilingve, chiar dacă numărul locuitorilor de etnie maghiară din municipiul Cluj-Napoca este inferior procentului de 20 % prevăzut de Legea 215/2001.
Totodată, reclamanţii au arătat că din partea autorităţilor locale a fost manifestat în trecut exces de putere pentru neamplasarea plăcuţelor bilingve, având în vedere că Primăria a apreciat oportunitatea inscripţionării denumirii municipiului Cluj-Napoca în limba minorităţilor naţionale, respectiv în limba maghiară şi germană, emiţând în acest sens, în mod legal după cum s-a arătat anterior, în baza art. 36 alin. 1 din Legea 215/2001, Hotărârea nr. 99 din 7 martie 2002, alocându-se şi sume de bani de la bugetul local în vederea confecţionării şi montării indicatoarelor de inscripţionare a denumirii municipiului la principalele cinci intrări şi ieşiri.
