Primarii localităților Cluj-Napoca, Florești, Apahida și Gilău au semnat astăzi actul oficial care marchează demararea protocolului de colaborare cu Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere pentru realizarea studiilor necesare construirii centurii metropolitane a Clujului.
Studiile se vor întinde pe o perioadă de maxim doi ani, după care CNAIR va prelua documentația și va executa lucrările. Costurile, estimate de 4-5 milioane de euro, vor fi împărțite între autoritățile locale în funcție de suprafața parcursă de noul drum, jumătate pe raza municipiului Cluj-Napoca.
Potrivit primarului Emil Boc, centura este soluția pentru decongestionarea traficului, pentru realizarea spitalului regional de urgență, respectiv deblocarea proiectelor imobiliare care stagnează din lipsa unor soluții alternative pentru trafic.
Centura se va întinde pe o suprafață de 38 de kilometri și are asigurată o finanțare de 150 milioane de euro de fonduri europene.
Drumul va avea și o bretea de ocolire a Gilăului, va continua pe malul Someșului – 8,3 km, până la Cora, de acolo urmează un pasaj suprateran peste DN1 până pe strada Bucium, care continuă cu drumul prin Făget spre Calea Turzii, prin spate pe la Iulius Mall, pe la Selgros, până în Apahida.
Secretarul de stat Mircea Biban a declarat că centura va avea parte de tot sprijinul și voința de realizare.
”Guvernul României a înțeles că trebuie sprijinit acest proiect. Am fost mandatați să oferim tot sprijinul tehnic pentru obiectiv astfel încât să fie implementat din fonduri europene, să fie o certitudine. Așa trebuie să pornească orice obiectiv pe care îl facem în țară. Am văzut și noi necesitatea lui pentru că venim des în zonă și vedem ce trafic avem în Cluj, avem autostrăzi în execuție”, a declarat Ștefan Ioniță, director CNAIR.
Întrebat de jurnaliști de ce Guvernul prin Ministerul Transporturilor nu a făcut din proprie inițiativă aceste studii, până acum, secretarul de stat a răspuns că mai importantă e semnarea protocolului.
Tehnic, efectuarea studiilor la nivel local s-ar efectua mai rapid decât dacă s-ar realiza sub coordonarea Bucureștiului.
Toate primăriile au aprobat în prealabil, în Consiliile Locale, hotărârile pentru rezervarea sumelor bugetare din 2018, necesare studiilor.
Viceprimarul Floreștiului, Bogdan Pivariu, a declarat că acest proiect arată cum regiunea noastră se dezvoltă sănătos.
”Centura metropolitană Cluj-Napoca este vitală pentru asigurarea unui acces civilizat la autostrada A3. În acest moment accesul se face pe drumul național, pe la intrarea în Florești, cu o medie de peste 65.000 de mașini zilnic. Rezolvă și circulația din municipiul Cluj-Napoca, atât din zona centrală, cât și din cartierele din sudul orașului, astfel încât vom putea să implementăm soluțiile din planul de mobilitate durabilă a orașului, mai multe pietonalizări în zona centrală, o extindere a benzilor dedicate pentru transportul în comun. De asemenea un alt obictiv important e spitalul regional de urgență, care va beneficia de acces rapid de pe această centură, iar realizarea spitalului este condiționată de realizarea centurii. Chiar dacă în acest moment avem o întârziere de 2 ani de zile din cauză că Ministerul Transporturilor n-a deblocat aceste faze, astăzi se dă startul documentației pentru obținerea autorizației de construcție, o etapă dintre cele mai dificile pentru că presupune studii topo, studii geo, stabilirea coridoarelor de expropriere. Documentația va fi înaintată către CNAI, care are stabilit un termen de execuție până în anul 2023”, a declarat Ovidiu Cîmpean, directorul Direcției Dezvoltare Locală din cadrul Primăriei Cluj-Napoca.
Cu multe mandate la activ, primarul Dumitru Sfârlea e bucuros că după 20 de ani de primărie a ajuns să vadă și începutul acestei centuri ocolitoare, care va elimina traficul infernal de vineri, sâmbătă și duminică, din localitate.
Și primarul Apahidei, Grigore Fati, vede centura metropolitană drept un lucru pozitiv, care va rezolva problemele de trafic din localitatea pe care o reprezintă.
Leave a Reply