La finalul lunii noiembrie, gradul de absorbţie a fondurilor europene a ajuns la aproape 26%. România a reuşit să atragă mai puţin de 5 miliarde de euro, din cele aproape 20 de miliarde puse la dispoziţie de către Uniunea Europeană în perioada 2007-2013. Economia ţării nu ar fi avut atât de mult de suferit dacă România, ar fi absorbit măcar jumătate din fondurile europene alocate.
Ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, ratează astfel ţinta pe care şi-a propus-o la preluarea mandatului, în decembrie anul trecut, când acesta a considerat că rata de absorbţie a fondurilor structurale va ajunge la 50%. O „marjă de eroare“ similară a avut-o şi fostul ministru al fondurilor europene, Leonard Orban, care îşi propusese o ţintă de 20% absorbţie în 2012. Nici acesta nu a reuşit o performanţă mai mare de 11,5%, a absorbţiei de fonduri structurale, anul trecut.
Anul acesta, în economie au intrat 2,78 miliarde de euro, adică mai mult decât au fost atraşi în perioada 2007-2012, chiar dacă obiectivul lui Teodorovici este pe jumătate împlinit.
Cosmin Drăgoi, managing partner al firmei de consultanţă în fonduri europene M27 consideră că: „Performanţa absorbţiei din acest an este rezultatul activităţilor realizate în anii anteriori. Proiectele vechi, evaluate şi contractate în anii trecuţi şi aflate în prezent în curs de implementare, au început să tragă bani. În niciun caz absorbţia nu este rezultatul măsurilor luate în acest an, mai trebuie să treacă o perioadă de timp până când se vor vedea efectele acţiunilor din 2013“. Comparativ cu luna octombrie, absorţia a crescut cu 270 de milioane de euro. Performanţele cele mai bune au fost înregistrate de către Programul Operaţional Regional – POR (administrat de Ministerul Dezvoltării, care are o rată totală de absorbţie de 44%) şi Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative – PO DCA (cu o rată de absorbţie de 40%, administrat de Ministerul de Interne).
PO DCA finanţează proiecte menite să ajute la eficientizarea administraţiei publice, comparativ cu POR care finanţează proiecte de reabilitare de drumuri, de şcoli şi spitale ai căror beneficiari sunt, în general, primăriile şi consiliile judeţene.
Cea mai slabă absorbţie o are, paradoxal, programul destinat în special firmelor private din domenii precum producţie, cercetare-dezvoltare, IT sau energie, care a avut o absorbţie de doar 17,5%.
Programul POSDRU (Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane) are o situaţie mai atipică. Aceştia au avut la dispoziţie 4,25 miliarde de euro pentru programe de training sau reconversie profesională a angajaţilor sau a şomerilor. Rata de absorbţie de fonduri prin POSDRU a fost de aproape 27%, adică peste 938 de milioane de euro, însă din aceşti bani România va trebui să returneze o parte importantă, din cauza neregulilor. Se vor aplica corecţii financiare din partea instituţiilor europene, de peste 25% din sumele atrase, pentru plăţile realizate în proiectele POSDRU, bani care vor fi suportaţi din bugetul de stat.
„În permanenţă, mesajul de la Bruxelles către autoritatea de management a fost acela că «Nu monitorizaţi cum trebuie proiectele». Efectul, pe baza acestor mesaje, a fost acela că beneficiarii au fost forţaţi să trimită camioane de hârtii în plus la autorităţile de management. Am avut aproape 800 de zile de curs în doi ani de proiect şi o singură vizită în toată această perioadă de la autoritatea de management în sălile de curs. Multe vizite însă, de verificare de hârtii. Dacă la dimensiunea proiectului nostru s-au făcut verificările în acest fel, cine ştie cum s-au făcut la altele? Poate şi de aici corecţiile atât de mari pe POSDRU“, a explicat Radu Ionescu, managerul unui proiect finanţat prin POSDRU în valoare de 4,5 milioane de euro, care a avut ca scop dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale pentru angajaţii din microîntreprinderi şi IMM-uri.
Deasemenea consultanţii consideră că pe lângă birocraţia excesivă, menită să acopere lipsa de cunoştere a legii de către funcţionarii care lucrau la verificarea proiectelor europene, de vină este deficitul de personal din autorităţile de management şi salariile mici, demotivante, ale angajaţilor care lucrau cu bani europeni. În acest fel absorbţia a fost încetinită.
„Am fost nevoit să dau salarii foarte mari oamenilor care făceau aceste hârtii comparativ cu trainerii de la cursuri. 50% din cheltuielile unui proiect finanţat prin POSDRU le reprezintă cheltuielile salariale“, a explicat Radu Ionescu, care a coordonat un proiect cu un grup-ţintă de 1.400 manageri, administrat prin compania de training şi consultanţă RDI – Resources, Development & Ideas.
SURSA: ZIARUL FINANCIAR (ZF)
