Schimbările climatice din ultimii ani pun presiune din ce în ce mai mare asupra agricultorilor. Temperaturile în creștere și modificarea modelelor de precipitații au provocat inundații, incendii de vegetație, vijelii și alte fenomene extreme. Un raport al Băncii Mondiale arată că, în România, riscul climatic se află la unul dintre cele mai ridicate niveluri dintre statele Uniunii Europene, generând pierderi anuale asupra culturilor agricole de peste 30 % și afectând aproape toate regiunile țării.
Într-un sector atât de dependent de condițiile meteorologice, riscurile climatice provoacă cele mai mari pierderi producătorilor agricoli de talie mică din România, care adesea nu au capacitatea de a-și reveni în urma unor fenomene imprevizibile, mai ales când veniturile lor depind exclusiv de roadele obținute în urma cultivării pământului. Gestionarea eficientă a fenomenelor meteorologice extreme are o importanță deosebită pentru procesul de producție agricolă din România. Accelerarea trecerii la o economie ecologică, cu emisii reduse de dioxid de carbon, precum și perfecționarea metodelor de evaluare și predicție a impactului variabilității climatice sunt necesare pentru ca agricultura din România să facă față schimbărilor climatice.
Am solicitat Comisiei Europene, printr-o întrebare cu solicitare de răspuns scris, să îmi transmită care sunt recomandările pentru autoritățile române în vederea modernizării agriculturii din România și a introducerii măsurilor de protecție împotriva schimbărilor climatice. Vă voi reda răspunsul Comisiei de îndată ce îl voi primi.
