„Comunitatea maghiară a optat mereu pentru dialog în relația cu majoritatea românească. Este cel mai bun instrument pentru eliminarea tabuurilor. În contextul european actual, noi suntem în continuare adepții dialogului și dezbaterii raționale. La un astfel de eveniment v-am invitat, azi, în acest mediu academic bucureștean”, a spus președintele UDMR, Kelemen Hunor, candidatul Uniunii la alegereile prezidențiale, în cadrul dezbaterii organizate la SNSPA București cu participarea analiștilor politici Cristian Pârvulescu, Emil Hurezeanu și Luca Niculescu.
Luni, 29 septembrie, a avut loc la sediul SNSPA din București prima dezbatere din seria de dialoguri inițiate de candidatul UDMR la Președinție la nivel național. Cu acest prilej, participanții – intelectuali, studenți, lideri de instituții și jurnaliști – au adresat președintelui UDMR întrebări privind cele mai discutate subiecte ale sferei publice.
Cei trei analiști politici de marcă au salutat ideea organizării dialogului, considerând că astfel de evenimente sunt un prilej bun pentru discutarea pe larg a temelor ce reprezintă o preocupare intensă pentru membrii societății civile.
„Prin intermediul dezbaterilor de acest gen vreau să informez toți cetățenii, de la Iași până la Constanța, dintr-un capăt al țării la altul, despre intențiile comunității maghiare. Este important să comunicăm unii altora preocupările noastre. Deoarece – să ne aducem puțin aminte- în primăvara anului 1990, la Târgu Mureș, o simplă inscripție bilingvă a stârnit un conflict de intensitate inexplicabilă. Azi suntem foarte departe de astfel de manifestări, lucrurile s-au schimbat într-o direcție bună […]. Eu am prieteni români care muncesc și trăiesc în Tirolul de Sud și îmi spun, că lucrurile chiar funcționează bine acolo”, a declarat Kelemen Hunor referindu-se la scopurile importante ale comunității maghiare, la ideea de autonomie.
Liderul UDMR a adăugat că, în concepția sa, o Românie ideală ar gestiona problema relației dintre majoritate și minoritate, astfel încât țara noastră să devină un stat respectat al UE, bazat pe identități regionale:
„Marea provocare a perioadei 2015-2016 va fi elaborarea noii Constituții, întrucât cea aflată în vigoare nu este – sub mai multe aspecte – funcțională. De exemplu, interzice tinerei generații să gândească altfel despre țara în care trăiesc, nu permite ca tinerii să aleagă – eventual – monarhia ca formă statală”, a arătat candidatul UDMR la Președinție, regretând, totodată, faptul că în România, azi, nu se discută la modul deschis despre ideea de suveranitate. Consideră că opinia publică nu realizează, că aderarea la UE în anul 2007 a însemnat din start renunțarea la unele competențe de suveranitate.
„Societatea românească de azi nu are țeluri concrete, bine definite, care să vizeze toți cetățenii. De aceea, în perioada următoare trebuie să decidem care sunt prioritățile României, ce fel de țară ne dorim în viitor. Acesta va fi subiectul principal al campaniei mele”, a subliniat Kelemen Hunor.
În opinia analistului politic Cristian Pârvulescu, gazda evenimentului, trebuie sprijinită și bine înțeleasă ideea de dialog inițiată de UDMR, având în vedere situația agitată din interiorul Europei unde, în mai multe state membre, abordarea relației dintre majoritate și minoritate diferă foarte mult.
Analistul Emil Hurezeanu este de părere că dificultatea dezbaterii inițiate de UDMR pe tema autonomiei va consta în faptul că, din cauza actualelor ambiții în plan european, societatea majorității va asocia năzuințele maghiarimii cu tendințele de separatism, motiv pentru care va fi greu de explicat că maghiarii nu se aliniază la un astfel de țel.
Potrivit moderatorului de televiziune Luca Niculescu, specialist în politică externă, interpretarea favorabilă la nivel european a termenului de regionalizare poate oferi răspunsuri la întrebările UDMR, iar un astfel de dialog este foarte binevenit în scopul înțelegerii aspectelor controversate.
