Ieri a avut loc, la Cluj, conferinta de închidere a expoziţiei „Iluzie şi reflectare. Viaţa artistică a lui Miklós Bánffy”, eveniment organizat de Consulatul General al Ungariei la Cluj-Napoca şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. Printre cei care au susţinut prelegeri pe tema operei contelui s-au numărat şi Prőhle Gergely, secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria.
Potrivit lui Carmen Ciongradi, directorul general al Muzeului de Istorie, în total au vizitat expoziţia 1.895 de persoane, din 21 martie, foarte mulţi elevi în cadrul programului „Săptămâna altfel”, de la şcoli din Budapesta, din alte oraşe şi judeţe ale ţării, precum Maramureş, Botoşani, Arad, Bistriţa.
„Am atins un obiectiv important, atragerea atenţiei publicului român asupra vieţii şi operei lui Miklós Bánffy. Acesta este obiectivul anului Banffy, de a-i populariza opera sa imensă nu doar în Transilvania, ci şi în toată ţara, faptul că a fost un om tolerant şi tolerat faţă de toţi românii. Dorim să declanşăm un eventual dialog care să aducă mai aproape comunităţile din România şi Ungaria. Am crezut că putem organiza expozitia doar peste 10 ani, dar încetul cu încetul ne-am dat seama că există oameni de ştiinţă români care pot vorbi despre Miklós Bánffy, avem deja 7 prelegeri, patru româneşti şi trei maghiare, am încercat să acoperim o arie cât mai largă din opera sa: politicianul, omul de literatură şi personalitatea din domeniul dramaturgiei şi teatrului, a picturii”, a spus Magdo Janos, consul general al Ungariei.
Secretarul de stat Prőhle Gergely a menţionat că recuperarea unor lipsuri din partea vieţii publice maghiare şi a publicului maghiar este binevenită. „La finalul acestui ciclu guvernamental consider că este miraculos că personalitatea lui Miklós Bánffy a devenit faimoasă în viaţa publică maghiară. Expoziţia organizată la Budapesta a făcut ca biblioteca MAE sa poarte acum numele Miklós Bánffy. Această expoziţie de la Cluj este una mai dezvoltată ca cea de la Budapesta, iar expoziţia a fost văzută şi în alte locaţii din lume. Este important să apară şi în limba română opera lui Miklós Bánffy, iar acesta se întoarce acasă şi acest lucru ne bucură. Ce antrenează viaţa publică din Ungaria, ce atrage elevii români şi maghiari care vin aici? Am încercat să răspund la această întrebare, cum apar vederi poştale, documente despre Miklós Bánffy, aşa apare şi în noi o completare a personalităţii lui Miklós Bánffy. Asemena fenomene trebuie să ne facă să vedem şi lacunele din prezent. Noi ne întrebăm cum a fost în stare să scrie, să picteze, să fie avocat, să fie om al bisericii, să se ocupe de pământ, pentru ca trăia ca noi, doar 24 de ore pe zi, cum de le-a folosit atât de diferenţiat? Noi am ajuns să fim atât de specializaţi… Politicianul influenţează omul de literatură, care influenţează pictorul, muzica, curentul modernismului, el fiind totuşi conservator. În ceea ce priveşte gândirea politică a lui Miklos Banffy de ce e important şi pentru România? Dacă cineva îi citeşte opera memorialistică suntem receptivi la simţul realităţii de care a dat dovadă, cum a fost capabil să-şi fructifice simţul realist în politică spre binele ţării”.
Oaspetele a subliniat că este foarte imporntată reînnoirea criptei Bánffy din Cimitirul Central, reconstruirea Castelului de la Bonţida şi valorificarea memoriei acestui „fiu al oraşului” prin mai multe plăcuţe comemorative.
Istoricul Lucian Nastasă a dezvăluit în premiera dosarul de la Securritate al lui Miklós Bánffy, menţionând că deşi acesta a plecat în 1949 din ţară, iar Securitatea de-abia se înfiinţase, dosarul sau e consistent.
David Gyula, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a vorbit despre perceptiile asupra operei lui Miklós Bánffy de atunci şi de acum. El a precizat că este păcat că în Romania i-a fost tradusă doar acum Trilogia, de către Marius Tabacu deşi în străinătate de bucură de succes răsunător.
