Lideri ai Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, ai Consiliului Național Secuiesc și ai mișcărilor autonomiste din Spania și Italia s-au reunit la Cluj pentru a transmite Guvernului României și locuitorilor Ținutului Secuiesc că a venit vremea dialogului în două părți, între Capitală și Transilvania, iar în lupta pentru autodeterminare, comunitățile de aici sunt legate strâns de Barcelona, Bilbao și Tirolul de Sud.
Modelul de autonomie care trebuie să fie aplicat Ținutului Secuiesc nu trebuie să fie neapărat același ca în Catalonia sau Țara Bascilor, însă președintele PPMT, SZILÁGYI Zsolt, alături de IZSÁK Balázs, preşedintele CNS și europarlamentarul Tőkés László subliniază că după 100 de ani de la înființarea mișcării de autodeterminare din Transilvania este momentul ca o delegație reprezentativă la nivel local să se întâlnească cu președintele României și președinții celor două Camere ale Parlamentului României pentru a da măcar start dezbaterii.
Cu toate că în acest an manifestațiile dedicate Zilei Libertăţii Secuieşti de la Târgu Mureş au decurs fără incidente, președintele PPMT a făcut astăzi referire la strategiile agresive ale statului român exercitate de-a lungul anilor împotriva mișcării de autodeterminare, ultimul episod vizând procesele contra Jandarmeriei, câștigate toate de către manifestanții amendați la Mureș și interdicție de acces în țară a lui Dabis Attila pentru manifestația din 10 martie.
”Ceea ce leagă politicienii de la această masă e că luptă pacifist pentru propriile națiuni. Suntem șocați de majoritatea care ne amenință, cum ne-a atacat fostul premier al României, care amenința cu moartea pe cei care își exprimă dorința de autonomie. Și retragerea ordinului Steaua României lui Tőkés László, interzicerea accesului în țară a lui Dabis Attila, se încadrează pe aceleași coordonate. Noi dorim un dialog în privința cererilor de autonomie a secuilor. Guvernul României nu consideră important acest dialog. Putem susține autonomia în cadrul constituțional românesc. Dorim o autonomie culturală a secuilor în context românesc. Românii din Serbia au dreptul la autonomie culturală. Oare Guvernul României dorește ca maghiarii și secuii să rămână contribuabili loiali în România? Oare Guvernul e loial declației de la Alba Iulia, se respectă cuvântul predecesorilor, de la crearea statului român? Chiar dacă au fost respinse proiectele anterioare autonomiste, pe masa Parlamentului se află un proiect nou, e momentul unei relații cinstite, de reciprocitate cu românii, pentru ca cultura maghiară din Transilvania să îmbogățească în continuare Europa”, a spus SZILÁGYI Zsolt, preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania.
Tânărul italian Gio Paolo BAGLIONI, consilier pe probleme juridice în cadrul Alianţei Libere Europene se declară impresionat de luptele duse de comunitățile românești în numele libertății și transmite Guvernului României că e momentul să evolueze având exemple o mulțime, chiar din Italia, unde se spune de asemenea că repubilca e indivizibilă, însă regimurile autonomiste create au dus la crearea celor mai bogate regiuni ale țării. Acesta sfătuiește guvernul actual să nu privească la Uniunea Europeană doar ca la o sursă de bani pentru reducerea decalajelor în infrastructură, ci și ca la o sursă de inspirație pentru eliminarea barierelor dintre diverse culturi.
Jordi XUCLÀ I COSTA, deputat din partea Partidului Democrat European din Catalonia în Congresul Deputaţilor și Jokin BILDARRATZ SORRON, purtătorul de cuvânt al Partidului Naţional Basc şi membru din partea acestei formaţiuni în Senatul spaniol își exprimă susținerea pentru mișcarea de autodeterminare din Transilvania, în ciuda loviturii puternice primite de regiunea catalană în ultimele zile din partea puterii de la Madrid, ”un atac la adresa democrației directe cum nu s-a mai întâlnit în ultimii 40 de ani”. Spaniolii afirmă că este momentul ca politicienii români să vadă realitatea așa cum este în Ținutul Secuiesc, și să ia parte la dialogul la care sunt invitați de către comunitățile locale, care în mod clar își doresc autonomia. Din punctul lor de vedere, modelul autonomiei oferă și o posibilitate de administrare mai eficientă a propriilor resurse, așa cum nu se întâmplă în cazul centralismului exagerat.
Și ei fac referire la contextul european în care România se află, UE reprezentând mai mult decât o alianță de 27 de state individuale.
Comemorarea de ieri, de la Târgu Mureș, a fost și un fel de protest față de proiectul artificial de regionalizare a României, mai adaugă europarlamentarul Tőkés László. ”Ar fi o catastrofă restructurarea artificială a Transilvaniei, simiară cu procesul de sistematizare a lui Ceaușescu. Am dorit să susținem și autonomia teritorială și pe mai multe niveluri a maghiarimii din Transilvania. S-au făcut pași importanți privind autonomia în acest an, toate organiațiile civice din România susțin autedeterminarea maghiarimii, iar acestea sunt sprijinite și de bisericile istorice din Transilvania. Și în octobrie 1992, când a fost aprobată declarația de la Cluj, am spus și reiau și acum, că dorim să avem o autonomie completă pentru comunitatea maghiară din Transilvania, și fac referire și la declarația de la Paris, comunității fiindu-i recunoscută autonomia. Noi redăm aceste idei în cadrul PPMT, CNS, și UDMR susține autonomia în acest sens. Dorim ca și UDMR să susțină practic, nu doar declarativ, autonomia în Parlament”.
Mulțumit de modul în care au acționat forțele de ordine în acest an la Târgu Mureș, față de anii anteriori, IZSÁK Balázs, preşedintele CNS, a vorbit despre importanța acțiunii din 10 martie 2018, care a stabilit un reper în timp și spațiu pentru mișcarea de autodeterminare din Transilvania, dobândind astfel anual o voce pentru drepturile comunității maghiare, și pe parcursul căreia orașe importante din Europa și-au exprimat susținerea în afirmarea dorinței de autonomie a secuilor.
