Zeci de clujeni, activişti în ONG-uri, specialişti în arhitectură, studenţi, cadre universitare şi conducerea Iulius Mall s-au întâlnit în prima parte a zilei pentru a discuta despre viitorul spaţiilor verzi din zona mall-ului precum şi despre ideea de pietonalizare a malurilor lacului. 
Acţiunea a început printr-un marş de protest al campaniei SOS Salvaţi Lacurile din Gheorgheni, prin care clujenii au dorit să atragă atenţia asupra pericolelor la care se supun atunci când doresc să circule cu bicicleta pe malul lacului, pe care au dost nevoiţi să-l traverseze printr-o promenadă pe bordură.
Coordonatorul acţiunii, Adrian Dohotaru, a declarat că deşi în planurile de extindere a Iulius Mall cu încă două clădiri de birouri, cu înălţimi de zece, respectiv patru etaje, se discuta despre pietonalizarea marginilor lacului, atunci când au fost prezentate în mod public planurile de construcţie s-a constatat că Primăria Cluj-Napoca a autorizat pietonalizarea doar a unei benzi de circulaţie şi că circulaţia maşinilor în zonă se va menţine. „Mai mult, s-a tot spus că investiţia este una în interes public, pentru amenajarea acestui spaţiu, însă dacă este să raportăm valoarea investiţiei realizată în construirea clădirilor de birouri, observăm că aceasta este de 40 de ori mai mare decât cea a investiţiei în amenajarea zonei pietonale a lacului”, a adăugat Dohotaru.
Marşul desfăşurat pe traseul Consiliul Judeţean Cluj – Iulius Mall a fost urmat de o expoziţie găzduită la Librăria Cărtureşte, care a cuprins propuneri de reamenajare a zonei lacurilor din cartierul Gheorgheni, aflate imediat în vecinatatea Iulius Mall, venite din partea studenţilor de la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, cărora li s-au alăturat propunerile arhitectului Vasile Mitrea pentru cel mai mare parc al orasului, Parcul Est.
„Doar o porţiune din strada actuală care înconjoară lacul va fi pietonalizată, pe o singură bandă. Ce părinte şi-ar lăsa copilul din mână când ştie că lipită de zona pietonală este o bandă de ciruculaţie unde circulă maşini? Unde e protecţia? Lipseşte cu desăvârşire. Nici măcar şoferii nu sunt în siguranţă. O maşină a zburat în lac anul trecut. Atunci când am protestat, un consilier local ne-a auzit strigătul şi a propus să se circule doar pe un singur sens. S-a pus un semn rutier cu sens unic, iar acum şoferii se întrec între ei pe două benzi, care e mai rapid. Nu vrem piste de biciclete în jurul lacului, pentru că cine vrea să se dea cu bicicleta nu vine până aici să dea ture în jurul lacului. Tot copiii cu trotinete vor veni aici”, a spus Adrian Costina, iniţiatorul campaniei SOS Salvaţi lacurile din Gheorgheni.
Mitrea se îndoieşte că acest proiect aprobat de primărie va spori nivelul de trai din oraş sau că suprafaţa de spaţiu verde va fi majorată. „Acest microclimat generat prin amenajarea spaţiilor verzi este necesar pentru populaţia stresată a secolului 21, iar sistemul de spaţii verzi ar fitrebuit să se regăsească strategic în PUG-ul din 91, 99 şi actualul PUG. Problema este cea a calităţii vieţii, care să atragă investiţii, care să determine tineretul cu studii înalte să rămână acolo, în oraş. Industria a căzut pe un loc secundar, acum sunt alte priorităţi, inovaţia. Timişoara este primul oraş cu cadastru al spaţiilor verzi. La Cluj s-a realizat cadastrul abia în 2011 şi prevede că aici există 800 ha de spaţiu verde, lucru de care m-am îndoit mereu, şi noul PUG estimează de asemenea doar 400 ha plus 200 ha spaţii de protecţie a apelor şi infrastructurii. S-a introdus în oraş în mod ciudat o parte din pădurea care aparţine ocolului silvic şi o parte din pădurea Hoia şi astfel vom atinge ţintele cerute de Uniunea Europeană, însă totul este artificial. Problema este că spaţiile verzi existente au fost făcute cadou către bănci şi alţi investitori, date de Primărie pe zeci de ani, să facă ce vor cu ele. Totul se face pe fâşii, la fel ca în cazul lacului şi cum se va face la viitoarea bază de agrement din Gheorgheni. Întâi a fost Cimitirul militarilor, apoi sediul Oficiului de Cadastru, acum se face un bloc şi urmează să se constuiască alte două blocuri de birouri. De la Primărie se vorbeşte doar de spaţii degrevate de orice sarcină. Dacă se mai bagă circulaţie până la al doilea lac, care să lege primul lac de viitoarea bază de agrement, e o gafă şi mai mare. Oricum, baza de agrement va avea şi ea nevoie de străzi şi parcări pentru aprovizionare, şi se mai duce aşa din spaţiul verde”, a adăugat arhitectul.
Potrivit participanţilor la dezbatere, Iulius Mall ar fi dorit să pietonalizeze întreaga alee, dar Primăria Cluj-Napoca s-a opus, menţionând că maşinile de pompieri nu pot să circule pe acolo şi totodată se discuta despre îngreunarea posibilităţii de acces dintre zona dintre lacuri şi cartierul Mărăşti.
Din punctul de vedere al directorului Iulius Mall Cluj, Sorin Guttman, prezent la discuţii, există într-adevăr un impediment în petrecerea timpului în siguranţă, în aer liber, şi această arteră pentru maşini legată de spaţiul pietonal, iar interesul public în investiţia, care presupune amenajarea a două clădiri de birouri, nu este imediat, ci pe termen mai lung şi are mai degrabă legătură doar cu afacerile, crearea de locuri de muncă şi conjunctura economică.
Parcul Est
Nu a fost un parc pentru cartierul Gheorgheni, ci un parc orăşenesc. La acest parc s-au început lucrările în anul 1963 şi s-au finalizat în 1990. Atunci era cel mai frumos şi mai mare parc din Cluj, cu 140 hectare de spaţiu verde amenajat.
Din ’90 parcul a fost lăsat în paragină, apoi în zonă s-a construit după legea junglei.
Printre principalele probleme care au dus la distrugerea acestei zone sunt, potrivit clujenilor, „troica” de la Primărie: Comisia de urbanism – primar – Consiliu Local, care semnează şi aprobă fără să poată fi traşi la răspundere, faptul că aceeaşi oameni din Comisia de urbanism îşi aprobă între ei proiectele pe care tot ei le întocmesc, faptul că se investeşte în lipsa unor strategii pe termen lung, lipsa unor consultări reale cu populaţia şi specialiştii, lipsa implicării din partea presei la nivel local, lipsa unui cadru adecvat unde autorităţile locale să se întâlnească frecvent cu reprezentanţii societăţii civile.
„Avem 500 de urbanişti care puteau să-şi dea părerea, este un oraş universitar. Nu cred că nu se putea găsi o locaţie pentru nişte clădiri de birouri, dar nu neapărat pe malul lacului”, a menţionat Vasile Mitrea.
Totodată, participanţii la dezbatere au dorit să sugereze Primăriei Cluj-Napoca să intre în dialog cu proprietarii terenurilor revendicate din zona mall-ului, pentru că astfel s-ar putea descoperi soluţii alternative care să nu însemne neapărat retrocedarea lacului.
„Există un caz de acet fel la terenurile de sport din Mănăştur, zona Mehedinţi. Acolo nu se poate construi deoarece zona este reglementată ca spaţiu verde, iar proprietarii nu au ce să facă acolo. Poate dacă Primăria ar numi respectivul parc după numele proprietarilor care au revendicat terenul, aceştia din urmă îşi cedează dreptul de proprietate. Totul se rezumă la dialog, la propuneri care să vină din partea Primăriei”, a încheiat Dohotaru.
