Clujenii au avut ocazia de a participa miercuri, 25 ianuarie 2017, la Sala Radio din Cluj-Napoca, la spectacolul Comorile Persiei, un eveniment de excepție, un adevărat regal cultural, care a indus ascultătorii într-o atmosferă meditativă. Concertul, parte a Turneului Național cu același nume, organizat de Asociaţia Culturală „Nirmal Art” a oferit audienței posibilitatea de a descoperi particularitățile muzicii persane, inspirată de sentimentul iubirii reciproce dintre om și Divinitate, cea din urmă fiind accesibilă ființei umane. Cu rădăcini adânci în India medievală (pe teritoriul actual al statului Pakistan), cultura sufi este răspândită în prezent în Persia, Libia, Turcia și India, poeţii sufi, precum Rumi, Hafiz, Bulleh Shah, Amir Khusrow sau Khwaja Ghulam Farid, devenind cunoscuţi în întreaga lume. Conform declarațiilor doamnei Cleopatra David, inițiatoarea proiectului, „Concertele turneului Comorile Persiei vor demola două mituri: cel al inaccesibilităţii muzicii clasice şi cel al armoniei ca unic limbaj al acesteia. Ne aflăm în faţa muzicilor Orientului, pe cât de melodioase şi de accesibile, pe atât de elaborate. Muzica clasică persană este modală şi monodică, asemănătoare din punct de vedere al concepţiei celei bizantine şi celei indiene”.
Melodiile seducătoare ale maqamurilor, interpretate la instrumente specifice – setar, kamancheh –, au fost completate de versurile poeţilor sufiţi Hafez şi Rumi, care dezvăluie procesul de evoluție a ființei umane, ilustrând etapele de înălțare spirituală care îl transformă într-un supraom, o ființă împlinită din punct de vedere spiritual. Rumi este considerat unul din cei mai mari poeţi mistici ai tuturor timpurilor, un teolog genial, un reprezentant marcant al islamismului, învăţat renumit, adorator al lui Dumnezeu, în accepțiunea căruia „comuniunea cu Dumnezeu” este menirea omului de care el niciodată nu trebuie să uite. Învăţătura lui Mahomed proclamă: „Cel care se cunoaşte pe sine îl cunoaşte pe Dumnezeu”, adevăr care exprimă şi esenţa sufismului lui Rumi. Prin intermediul muzicii și al versurilor, ascultătorul intră în comuniune cu el însuși. Ritmurile în crescendo, care sugerează frământările, dar și bucuria transformării, contribuind la atingerea acelei stări de supraom. Este o comunicare care se desfășoară pe mai multe paliere, al inimii și al minții, ascultătorul retrăind modul prin care poeziile ajungeau la oameni, creionând o poveste prin viu grai.
Sunetele muzicii orientale sunt într-o oarecare măsură cunoscute și în cultura română, Dimitrie Cantemir utilizând în compozițiile lui maqamat-uri otomane. Profunzimea ideilor demonstrează importanța pe care poezia, considerată arta supremă a culturii iraniene o ocupă, aceasta putând fi catalogată drept expresia cea mai înaltă, cea mai rafinată, cea mai plină de strălucire a geniului iranian. Această experiență unică a fost oferită audienței de artiștii iranieni Saeed Dadkhah şi Hossein Sanaei, cărora li s-a alăturat percuţionistul Sorin Bundă.
Organizatorii au oferit celor interesați o experiență completă, programând, joi, 26 ianuarie 2017, și o serie de două întâlniri cu artiștii. Astfel, de la ora 17, Academia de Muzică „Gheorghe Dima” a găzduit workshop-ul dedicat muzicii persane, iar de la ora 20:30, la Cotton Club a avut loc cea de-a doua întâlnire.
Leave a Reply