Grupul de Inițiativă Basarabeană Cluj a organizat vineri, în sala Ferdinand a Facultății de Istorie din Cluj-Napoca, o conferință cu tema ”Implicarea României în procesul de reformă a societății situate in stânga Prutului și în sistemul universitar”. La eveniment au luat parte prorectorul Universității Babeș-Bolyai, prof. dr. Ioan Bolovan, prodecanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Viorel Stănică, directorul Muzeelor UBB, Marius Eppel, reprezentanți ai Primăriei Cluj-Napoca, jurnaliști, actuali și foști lideri ai asociațiilor studențești basarabene.
Președintele GIB Cluj, Andrei Harin, a subliniat că dezbaterea are loc și într-un context important pentru Republica Moldova, care duminică va trece prin alegerile prezidențiale.
”Universitatea Babeș-Bolyai are multe în comun cu românii de cealaltă parte a Prutului pentru că măcar un personaj important în fondarea în urmă cu aproape 100 de ani a universității de la Cluj, a Daciei Superioare, denumită ulterior Regele Ferdinand, apoi Universitatea Victor Babeș, în prezent Universitatea Babeș-Bolyai. Acele începuturi din 1919 sunt legate de personalitatea lui Onisifor Ghibu, ilustrul dascăl, pedagog, istoric, scriitor, o personalitate remarcabilă a culturii românești care în toamna anului 1917 a trecut într-un alt stat, el venind din imperiul austro-ungar, a trecut la cel țarist, aflat în ostilitate în timpul primului război mondial, dar el a fost unul dintre cei care alături de elita basarabeană a contribuit la afirmarea spiritului național, desprinderea treptată a Basarabiei de statul rus. Cert este că Onisifor Ghibu a fost cel care a întors românilor din Basarabia ceea ce românii din Trnasilvania au primit de la poetul Vasile Stroescu, care în deceniile aterioare Primului Război Mondial a donat sume imense din averea lui pentru sprijinirea școlilor, a biserilor românești din Transilvania, a asociației ASTRA, un fel de academie pentru românii din Transilvania. El decenii anterioare a venit și a susținut prin burse, prin bani care să permită plata salariilor profesorilor pentru că legislația maghiară era extrem de atentă la veniturile cu care erau plătite cadrele didactice, încercând, acolo unde comunitățile locale nu puteau să asigure dascălilor un anumit venit, să o închidă și să o transforme în școală de stat în limba maghiară. Onisifor Ghibu, dar nu numai el, a încercat să întoarcă românilor din Basarabia ceea ce românii din Transilvania au primit de la acest generos boier basarabean.
Universitatea noastră are și acest grup strudențesc GIB, care desfășoară alături de cele 43 de organizații studențești diverse activități, beneficiază și de sprijinul Rectoratului în finanțarea unor proiecte, atât cât este posibil, nu cât ne-am dori noi. Ne exprimăm toată disponibilitatea de a-i sprijini, la fel ca și pe restul organizațiilor studențești, mai ales că este una din cele mai active și mai vizibile.
Această dezbatere este importantă și pentru că peste câteva zeci de ore, la răsărit de Prut se întâmplă ceva important pentru destinele întregii populații, majoritatea români, respectiv alegerile prezidențiale, primul tur, care, la fel cum se întâmplă în orice țară, trece și prin circul mediatic. Nu ne este indiferent nici nouă acest moment, celor care suntem istorici de formație, cadre didactice, care sperăm să avem ca studenți pe viitor și alți tineri de la Est de Prut. Pentru noi este foarte important ca parcursul care vine din 1990 și care mai cu viteză, mai cu carul cu boi, uneori cu viteza de eurostar, parcursul occidental al românilor și a populației și apoi din 1991 al statului Republica Moldova, a fost unul care nu poate să fie ocultat. Că Vestiș a însemnat doar România sau și modelul de civilizație politico-statal occidental, a fost evidentă o orientare europeană pe care Republica Moldova și majoritatea cetățenilor ei l-au afișat în acești ultimi 26 de ani. Probabil și astăzi în Republica Moldova părinții, frații, prietenii sunt animați de această problemă ”a fi sau a nu fi” pro-european, pro-România – cred că răspunsurile le puteți da fiecare în parte întrucât sunteți deja pe un traect occidental, sunteți prin poziționarea ca studenți, masteranzi, doctoranzi, post-doctoranzi, cercetători, cadre didactice.
Și interesul nostru ar fi ca acest trend european, occidental, românesc, pentru că Vestul pentru populația din Republica Moldova este România. Intermediată de România sau directă, această cale spre occident, spre integrarea europeană cred că nu poate să fie negată pentru că este calea care înseamnă o stabilitate politico-militară, o stabilitate democratică instituțională, o prosperitate care vine mai greu – e adevărat – dar vine, o putem sesiza fără echivoc din 1989 încoace și o spun ca om care a trăit trei decenii înainte de această perioadă ante 1989. Pașii pe care i-a făcut România îi puteți reconstitui și pentru voi și pentru cei de acasă, calea cea mai potrivită pentru dezvoltarea ulterioară, indiferent de nume, de persoane, calea care a adus României prosperitate și dezvoltare este calea europeană, euro-atlantică, care asigură stabilitate, certitudine și garantarea actualelor frontiere”, a declarat prorectorul UBB, istoricul Ioan Bolovan.
Emilia Botezan, șeful Biroului de Relații externe și investitori din cadrul Primăriei a prezentat o parte din avantajele economice, concrete, pe care le poate avea parcursul european al Republicii Moldova.
”Este măgulitor să aflăm că pentru cineva noi suntem Vestul, geografic cel puțin este așa. Dați o șansă Clujului. Pentru generația mea, aceste șanse însemnau Vestul, America. Când am venit în Primăria Cluj-Napoca erau multe dezbateru ”Cum oprin brain drain-ul”. Mulți tineri foarte capabili alegeau să plece. Din punctul de vedere al istoriei vorbim despre o judecată sentimentală, mentru că mulți dintre ei au probleme la maturitate în a se reintegra sau pentru că au plecat fie prea departe. Cu adevărat câștigați au fsot cei care au mers, au învățat, și au venit acasă pentru a dezvolta mai departe ce au învățat. Sperăm să puteți considera și Clujul un loc despre care atunci când vă întreabă familia, indiferent de orientarea politică, să le spuneți despre experiența voastră în Cluj, despre ceea ce reprezintă Clujul. Sigur că acum suntem pe val, se vorbește despre boom-ul de la Cluj, dar acest model nu poate fi susținut decât de resursa umană. După cum spune și domnul primar, investiția în educație este singura care va da roade, doar că e puțin palpaiblă în momentul în care o faci. Mă bucură cu adevărat să văd interesul pe care firmele mari, corporații multinaționale, au ajuns să-l aibă față de Cluj și să vină să spună: ”vrem să fim un centru zonal pentur România, Ucraina, Moldova și poate chiar Bulgaria”. Suntem confruntați cu o problemă a forței de muncă și Republica Moldova este pentru noi o prioritate în acest selection pool. Fără să facem apel la sentimentalisme istorice, ne regăsim în aceeași matcă, Clusterele active din Cluj doresc să-și extindă parteneriatele economice în Republica Moldova. Sper ca parcursul nostru european să vă servească drept model, îmi doresc să simțiți în timp beneficiile unei orientări înspre Vest. Aveți și un potențial extraordinar de care dorim și noi să beneficiem”, a spus Emilia Botezan.
Libertatea protejată în context european a fost unul din aspectele menționate de Prodecanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Viorel Stănică. ”Mă încântă orice fel de inițiativă studențească întrucât mă ocup de cluburile studențești din facultate. Nu sunt expert în problema Republicii Moldova, urmăresc însă presa deși nu știu ce poți să decelezi din presă. Cred că în schimbarea socială educația are un rol extraordinar, poate primordial, în contextul politic actual o schimbare majoră presupune realizarea unei mase critice. Cred că trebuie să avem răbdare și foarte important este opțiunea societății, clară înspre vest. Este important să existe în plan pentru că și în plan personal dacă nu ai un plan al tău, te vor atrage alții în planul lor. Și în cazul unei autostrăzi, dacă nu avem grijă, s-ar putea ca autostrada să dăuneze, să fie calea pe care se scurg mărfuri și materii prime. Dar dacă avem un plan, putem profita, să aducem know-how, cultură, investiții mari. Rolul vostru este unul foarte important, e important să învățați foarte bine, să trăiți din plin libertatea, să vă impregnați cu acest model. Dacă România are ceva, are libertate. Putem critica modelul, dar suntem liberi. Studentul poate să spună ce vrea la semninar, să critice. Noi n-am trăit totdeauna această liberate, însă ea a avut un preț. Cred că este o bună experiență. România are și o opțiune foarte clară. Întotdeuna am oscilat, am stat între marile puteri, cum ne-au dictat vremurile și alții mai puternici, acum însă România are o opțiune clară, acesta este drumul. Cred că generația voastră o să joace un rol extrem de important. Fiți activi și activați în orice domeniu vă poate oferi societatea și universitate cluejană, cunoașteți cât mai mulți oameni. Eu apreciez calitatea studenților din Republica Moldova, sunt foarte buni, avem cadre didactice și cercetători din Moldova pe care i-am oprit în universitate. Am mare înscredere în devenirea voastră și în viitorul Republicii Moldova”, a afirmat acesta.
Reprezentanții studenților basarabeni au discutat despre sprijinul oferit de universitățile clujene și autoritățile locale tinerilor care vin la studii aici, orașul fiind caracterizat drept un New York al românilor de toate accentele.
Leave a Reply