UDMR a celebrat, sâmbătă, la Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca, 25 de ani de activitate. Pe scenă au urcat să țină cuvântări, printre alții, vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, fostul președinte al UDMR, Marko Béla și actualul președinte al organizației, Kelemen Hunor, precum și lideri ai comunităților de maghiari din Slovacia, Serbia și Ucraina.
Aceștia au subliniat faptul că UDMR a contribuit activ la câștigarea drepturilor maghiarilor din România, însă din acest punct de vedere mai este mult de lucrat.
Vicepremierul ungar, Semjen Zsolt, a declarat sâmbătă că minoritatea maghiară din Transilvania trebuie să primească acele autonomii care sunt acceptate în alte țări ale Uniunii Europene.
„Să conștientizăm în rândul maghiarilor din Transilvania, maghiarilor de peste tot și al românilor din România că, în acest caz, comunitatea maghiară din România nu a revendicat niciodată nimic ce nu este acceptat în altă parte a UE. Prietenii români să înțeleagă că dacă ar accepta că în Europa există un drept care-l revendică această comunitate, forma de autonomie care este justificată într-o parte a Europei, nu este justificată în România, atunci se acceptă că dumneavoastră sunteți cetățeni de rangul al doilea, dar nu suntem mai prejos de nimeni altcineva, nu suntem cetățeni de rangul doi. Nu putem accepta că dacă există drepturi recunoscute undeva în UE, dacă există forme de autonomie acceptate în diverse țări, acele drepturi și acele forme nu pot fi revendicate și date comunității maghiare din Transilvania”, a spus Semjen Zsolt.
Oficialul Ungariei a subliniat și că dacă un român ar dori, ar putea folosi în Ungaria simbolurile sale naționale, limba sa natală și poate asculta imnul său național, toate acestea fiindu-i premise, pe când românii nu permit maghiarilor să facă asta.
Totuși, Semjen Zsolt a adăugat că între România și Ungaria a existat o colaborare strânsă, cel puțin în domeniul absorbției fondurilor europene.
UDMR a fost catalogat de către vicepremier drept cel mai de încredere partener al Budapestei, din România.
Kelemen Hunor a realizat un scurt bilanț al activității UDMR, metaforic, sub forma unui vis. „Am reușit să obținem rezultate foarte bune în acești 25 de ani. Și sigur putem să ne gândim că poate am fi putut reuși mai mult, dar cred că dacă printr-o vrajă ne-am trezi mâine și ar fi decembrie 1989 și n-am vedea în jurul nostru acele instituții, de la grădinițe până la școli, dacă n-am avea cele 18 colegii pe care le-am înființat din Banat până în Mureș și Cluj pentru minorități, ne-am speria și mai mult. Dacă am vedea că nu mai există acele instituții culturale care erau în agonie în decembrie 1989 și n-am vedea nici acele rezultate legate de redobândirea terenurilor, clădirilor, pădurilor. Și ce ne-am mai speria dacă ar trebui să ne ducem la poliție din doi în doi ani să solicităm pașaportul și n-am putea vorbi limba noastră. Atunci da, ne putem da seama cât de multe lucruri am obținut”.
Printre obiectivele pe care UDMR încă nu le-a atins, el a enumerat linia cu predare în limba maghiară de la UMF Târgu Mureș, recuperarea tuturor proprietăților confiscate maghiarilor, precum și diverse forme de autonomie.
Și în opinia lui Marko Béla în România procesul de democratizare trebuie să continue, la fel și cel de garantare a unor drepturi egale între români și maghiari. Acesta a atras atenția asupra faptului că inclusiv în Transilvania se încearcă anularea unora dintre drepturile câștigate cu greu de UDMR pentru comunitatea maghiară.
Atât Marko Béla, cât și Kelemen Hunor s-au declarat revoltați față de hotărârea instanțelor românești în legătură cu fostul ministru al Comunicațiilor, Zsolt Nagy, condamnat la 4 ani de închisoare într-un dosar de aderare la grup infracțional și înaltă trădare. Actualul președinte al UDMR a afirmat că în acest caz nu există nicio dovadă directă a procurorilor, ci doar convorbiri între alte persoane cu privire la Zsolt Nagy.
Premiul UDMR pentru activitatea pe o viaţă în slujba comunității maghiare a fost acordat cu prilejul acestei gale lui Kantor Lajos.
