În această după-masă, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat pentru prima dată în spaţiul public, proiectul autonomiei regionale propusă pentru judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Potrivit candidatului UDMR la prezidenţiale, acum este cel mai oportun moment pentru lansarea unei dezbateri în societatea civilă, având în vedere că o dată cu integrarea în Uniunea Europeană, românii au călătorit şi spre alte state, care s-au dezvoltat pe principiile multilingvismului, şi sunt mai deschişi faţă de asemenea propuneri.
„Doleanţele legate de autonomie în Transilvania sunt din 1918, de la naşterea statului modern român. Anul 1989 a fost un nou început pentru naţiunea română şi comunitatea maghiară a avut câteva deziderate, aderarea la UE şi NATO, care au fost atinse. Comunitatea maghiară va rămâne un factor de echilibru în România indiferent de ce spun unii şi ce doresc alţii. Ceea ce spunem azi a fost spus de foarte multe ori în 25 de ani. Avem proiectul de lege privind autonomia culturală, care a rămas şi acum în dezbatere, ştiu câte discuţii am avut în acea perioadă şi uite că România merge înainte. Cred într-o Românie care va influenţa demersuri similare în această parte a lumii, atât în Balcani cât şi în UE. Proiectul nostru de lege este un act constituţional, legal şi legitim, prin care comunitatea maghiară doreşte să obţină garanţii solide referitor la dezvoltarea comunităţii maghiare. Respingem orice încercare de alăturare a demersului nostru unor teorii conspiraţioniste”, a declarat Kelemen Hunor.
Liderul UDMR a subliniat că proiectul a fost redactat în urma constituirii unui grup de lucru după un congres din Miercurea Ciuc, desfăşurat anul trecut.
„De ce acum şi de ce nu mai devreme? fiindcă am ajuns acum în situaţia în care să redactăm sub formă de proiect de lege pentru că urmează o perioadă importantă pentru societatea românească, urmează o dezbatere pe modificarea Constituţiei, urmează o regândire a unităţilor administrative şi considerăm că în această nouă construcţie trebuie să asigurăm toate instrumentele pentru păstrarea identităţii naţionale a maghiarilor, după un statut inspirat din modelul Tirolului de Sud, o ţară bogată, unde trăiesc mai multe minorităţi care au găsit o cale de dezvoltare paşnică, după 1972. Noi am spus mereu că dacă vorbim de şcoli, autonomie culturală sau regiuni, poate fi obţinut orice astfel de deziderat doar prin dialog cu majoritatea românească. Ce am gândit, am aşezat în cadrul statului românesc unitar, nu am propus chestiuni separatiste”, a adăugat Hunor.
Preşedintele UDMR a prezentat câteva principii cuprinse în proiectul de autonomie regională, printer care se regăseşte şi o descentralizare puternică, preluarea de atribuţii de la guvernul central către regiune, instituirea unui Consiliu regional, o singură prefectură la nivel regional, introducerea bilingvismului, proporţionalitate în Justiţie.
“Mă aştept la o dezbatere aprinsă la început, iar apoi vom putea discuta foarte raţional pe subiect. Vrem o patrie comună puternică pentru toţi cetăţenii. Vom organiza în acest sens dezbateri în toată ţara”, a adăugat Kelemen Hunor.
