Urmărind evoluţia parametrilor ce caracterizează volumul de activitate se poate observa că, în anul 2014 instanţele din aria de competenţă a Curţii de Apel Cluj au fost sesizate cu judecarea a 146.511 dosare, în scădere faţă de anii anteriori, când numărul dosarelor nou intrate a avut următoarele valori: 170.825 dosare în anul 2013, 193.750 dosare în anul 2012.
O uşoară reducere a volumului de activitate se constată şi în ceea ce priveşte numărul total al dosarelor de soluţionat, rezultat prin însumarea numărului de dosare intrate în cursul anului cu numărul de dosare rămase nesoluţionate la sfârşitul anului precedent. În raport cu aceste date, instanţele din aria de competenţă a Curţii de Apel Cluj au avut de soluţionat 236.239 cauze, cifră apropiată faţă de anul 2013, când numărul acestuia a fost de 239.900 de dosare şi în scădere cu 15.585 de cauze faţă de anul 2012, când numărul dosarelor din această categorie s-a ridicat la 251.824 dosare.
Anul 2013 s-a încheiat cu un stoc de 58.860 dosare nesoluţionate şi cu un total de 8.671 dosare suspendate, numărul cauzelor soluţionate fiind de 181.040 dosare, cifră apropiată de cea înregistrată în anul 2011, când judecătorii au hotărât 180.467 dosare şi mai mică decât în anul 2012, când au fost soluţionate 186.611 dosare.
Volumul de activitate al Curţii de Apel Cluj
În cursul anului 2014, pe rolul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, au fost înregistrate 15.104 dosare noi, la care s-a adăugat un stoc de 9.016 dosare din anul anterior, volumul total al cauzelor de soluţionat ajungând la 24.120 dosare.
Au fost soluţionate 17.345 cauze, la sfârşitul anului rămânând un stoc de 6.775 dosare nesoluţionate, cu 2.241 mai puţine decât în anul 2013, care s-a încheiat cu un stoc de 9.016 cauze.
Durata de soluţionare a cauzelor
La Secţia I-a civilă, în anul 2014, au fost soluţionate 2.797 de cauze, din care:
– 2.518 de cauze între 0-6 luni;
– 171 de cauze între 6 şi 12 luni;
– 76 de cauze între 1 şi 2 ani;
– 26 cauze între 2 şi 3 ani şi 6 cauze peste 3 ani.
La Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, din cele 12.245 de dosare soluţionate, din care:
– 4.066 dosare au avut o durată de soluţionare mai mică de 6 luni (33,20%);
– 6.125 de dosare au fost soluţionate în intervalul cuprins între 6 şi 12 luni, reprezentând un procent de 50,02%;
– un număr de 2038 dosare (16,64%) au depăşit durata de un an;
– 11 dosare au fost soluţionate între 2-3 ani (0,08%);
– 5 dosare s-au soluţionat peste 3 ani.
În materie penală, timpul mediu pentru finalizarea unei cauze stadiu procesual fond a fost de 53 de zile (faţă de 91 zile în 2013), a unei cauze în apel, 96 de zile (88 zile în 2013), iar a unei cauzei în recurs, timpul mediu a fost de 82 zile (2013 – 64 zile).Contestaţiile au fost soluţionate într-un interval mediu de 28 de zile.
Numărul mediu de termene acordate pentru finalizarea unei cauze stadiu procesual fond a fost de 2 (2013-3 termene), a unei cauze în stadiu procesual de apel numărul mediu de şedinţe a fost de 2,21 (2013-2,76), iar a unei cauze în stadiu procesual de recurs numărul mediu de şedinţe a fost de 1,74 (2013-1,54).Contestaţiile au fost soluţionate în 2,21 termene.
Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii
În cursul anului 2014, pe rolul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, au fost înregistrate 15.104 dosare noi, la care s-a adăugat un stoc de 9.016 dosare din anul anterior, volumul total al cauzelor de soluţionat ajungând la 24.120 dosare.
Au fost soluţionate 17.345 cauze, la sfârşitul anului rămânând un stoc de 6.775 dosare nesoluţionate, cu 2.241 mai puţine decât în anul 2013, care s-a încheiat cu un stoc de 9.016 cauze.
La fel ca şi în anii precedenţi, din totalul dosarelor nou intrate, cele mai multe au fost înregistrate pe rolul Secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal (9.614 dosare în anul 2014, 13.880 dosare în anul 2013, 15.775 dosare în anul 2012), urmată de Secţia I civilă – 2.956 cauze în 2014, 5.199 cauze în 2013, 5.092 cauze în 2012.
În ceea ce priveşte Secţia penală şi de minori, se poate sesiza o creştere a numărului dosarelor din această categorie, de la 2.207 dosare în anul 2012, valoare care se menţine şi în anul 2013 (2.207 dosare) la un număr de 2.534 dosare în anul 2014.
Pe materii şi stadii procesuale, ponderea cea mai însemnată a dosarelor nou intrate a revenit recursurilor înregistrate pe rolul Secţiei a II–a civile – 7.974 cauze (din care 5.511 dosare au avut ca obiect anulare act control taxe şi impozite), urmate de apelurile Secţiei I civile (1.794 cauze), apelurile aflate pe rolul Secţiei penale (1.462 cauze) şi de recursurile Secţiei I civile (1.022 cauze).
Această succesiune s-a menţinut şi în cazul dosarelor soluţionate, din totalul de 17.345 dosare, cele mai multe regăsindu-se în cadrul Secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal – cu 12.245 dosare, Secţia I civilă soluţionând 2.797 dosare, iar Secţia penală şi de minori, 2.303 dosare.
Situaţia stocului rămas nesoluţionat la sfârşitul anului 2014 se prezintă astfel: 1.029 dosare la Secţia I civilă; 5.140 dosare la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi 606 dosare la Secţia penală şi de minori.
Încărcătura pe judecător
În anul de referinţă, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj şi de la instanţele din circumscripţia acesteia au avut de soluţionat, în medie, 976 dosare (faţă de 1.067 dosare în 2013 şi 1.137 dosare în 2012), din datele statistice întocmite pe categorii de instanţe reieşind că la nivelul Curţii de Apel Cluj media cauzelor de soluţionat pe judecător a fost de 1.197 dosare, la tribunale de 910 dosare, iar la judecătorii de 942 dosare.
În cazul tribunalelor, peste media de 910 cauze de soluţionat pe judecător, s-au situat Tribunalele Cluj (1.153 cauze), şi Tribunalul Specializat Cluj (1.000 cauze), iar sub această medie, Tribunalul Maramureş, cu 676 cauze şi Tribunalul Sălaj, cu 762 cauze şi Tribunalul Bistriţa Năsăud cu 898 cauze.
La judecătorii, se disting cu valori peste media de 942 cauze de soluţionat, Judecătoriile Bistriţa (1.140 cauze), Cluj-Napoca (1.077 cauze), Năsăud (1.053 cauze), Beclean (1.260 cauze), Sighetu Marmaţiei (1.000 cauze), Dragomireşti (1.035 cauze) şi Şimleu Silvaniei (962 cauze), sub medie situându-se Judecătoriile Zalău (915 cauze), şi Turda (725 cauze), Dej(766 cauze), Gherla(725 cauze). Cele mai mici valori au fost înregistrate la judecătoriile Huedin (488 cauze) şi Jibou (592 cauze).
În ceea ce priveşte numărul cauzelor soluţionate pe judecător, valorile realizate în anul 2014 variază în funcţie de competenţa materială a instanţelor, de compunerea completelor de judecată şi de gradul de ocupare a posturilor de judecători.
În anul 2014, judecătorii au soluţionat, în medie, 698 dosare, faţă de 872 dosare în 2013 şi 852 dosare în anul 2012, pe categorii de instanţe, acest indicator prezentându-se astfel: 690 cauze soluţionate/ judecător la judecătorii, 625 cauze soluţionate/judecător la tribunale, 858 cauze soluţionate/judecător la Curtea de Apel Cluj.
La nivelul tribunalelor, volumul mediu de cauze soluţionate pe judecător a atins următoarele valori: Tribunalul Cluj – 791 dosare, Tribunalul Sălaj – 618 dosare, Tribunalul Bistriţa – 662 dosare, Tribunalul Specializat Cluj – 540 dosare şi Tribunalul Maramureş 441 dosare.
În ceea ce priveşte judecătoriile, media de 690 dosare soluţionate pe judecător a fost depăşită de Judecătoriile Beclean (721 cauze), Dragomireşti (921 cauze), Cluj-Napoca (812 cauze), Bistriţa (822 cauze) Sighetu Marmaţiei (719 cauze), şi Zalău(729 cauze) la polul opus găsindu-se judecătoriile Huedin (308 cauze pe judecător), Jibou (438 cauze pe judecător), Târgu-Lăpuş (374 cauze pe judecător).
Operativitatea la nivelul Curţii de Apel Cluj
Operativitatea de soluţionare a cauzelor la nivelul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, a suferit o uşoară creştere faţă de anul precedent, când valoarea acesteia a fost de 70,00%, înregistrându-se în anul de referinţă 2014, o valoare de 73,15%.
O tendinţă descendentă s-a manifestat, însă, la nivelul Secţiei I civile şi a Secţiei penale şi de minori a Curţii de Apel Cluj, operativitatea fiind de 86,97% în anul 2013 faţă de 75,72% în anul 2014) la Secţia I civilă; şi de 85,69% în anul 2013 faţă de 79,17% în anul 2014 la Secţia penală şi de minori, spre deosebire de Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, unde s-a înregistrat o creştere semnificativă a acestui parametru, de la 63,06% în anul 2013, la 71,57% în anul 2014.
Operativitatea pe judecător
În anul de referinţă, operativitatea medie pe judecător a înregistrat la Curtea de Apel Cluj un procent de 90%, diferenţiat pe secţii, după cum urmează: la Secţia I civilă – 85%, la Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal – 92%, iar la Secţia penală şi de minori – 85%.
La nivelul tribunalelor, operativitatea medie pe judecător a atins un procent de 78%, valori peste această medie fiind obţinute de Tribunalele Sălaj, cu 98%, şi Bistriţa-Năsăud cu 94%, sub medie aflându-se Tribunalul Maramureş (77%), Tribunalul Specializat Cluj (71%) şi Tribunalul Cluj (69%).
În ceea ce priveşte judecătoriile, în anul 2014 operativitatea medie pe judecător a fost de 79%, cele mai mari valori fiind obţinute de Judecătoriile Jibou (94%), Dragomireşti (92%), Zalău (88%), Vişeu de Sus (85%), Sighetu Marmaţiei (82%), Baia Mare (82%), Gherla (81%), Bistriţa (80%) şi Şimleu Silvaniei (79%), valori sub media arătată înregistrându-se la Judecătoriile Cluj-Napoca (78%), Beclean (78%), Dej (77%), Turda (72%), Târgu Lăpuş (66%), Huedin (65%) şi Năsăud (63%).
Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţare
Din totalul de 17.345 hotărâri pronunţate în anul 2014 de către judecătorii din cadrul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, au fost atacate 569 hotărâri, rezultând o pondere a atacabilităţii de 3,28%.
La tribunale, din cele 47.187 dosare soluţionate au fost atacate 8.487 hotărâri, ceea ce a determinat o pondere a atacabilităţii de 17,99%.
Procentual, cele mai multe hotărâri au fost atacate la Tribunalul Sălaj – cu precizarea că ponderea atacabilităţii la această instanţă a scăzut considerabil, de la 51,59% în anul 2013 la 44, 06 în anul 2014– urmat de Tribunalul Bistriţa-Năsăud (23,42%), la celălalt pol situându-se Tribunalul Cluj cu 2,90%, Tribunalul Specializat Cluj – cu 17,71% şi Tribunalul Maramureş cu 20,74%.
La nivelul judecătoriilor, ponderea atacabilitiăţii a atins procentul de 13,49%, fiind atacate 13.962 hotărâri, din totalul de 103.481 hotărâri pronunţate.
Procente mai mari ale atacabilităţii se regăsesc la Judecătoriile Târgu-Lăpuş (18,24%), Baia-Mare (16,52%), Vişeu de Sus (16,36%), Huedin (15,42%), Cluj-Napoca (13,92%), Gherla (12,84%) Bistriţa (12,38%) şi Zalău (12,68%), valorile cele mai coborâte fiind înregistrate la Judecătoriile Dej (8,63%), Beclean (9,85%) şi Dragomireşti (9,42%).
Indicele de desfiinţare
La Curtea de Apel Cluj, din cele 569 hotărâri atacate au fost modificate sau desfiinţate în căile de atac 193 hotărâri, ceea ce reprezintă un indice de casare de 1,11%.
Tribunalele din aria de competenţă a Curţii de Apel Cluj au obţinut o medie a indicelui de casare de 3,33%, ca urmare a desfiinţării sau modificării unui număr de 1.569 hotărâri din totalul de 8.487 hotărâri atacate.
Media indicelui de casare a fost depăşită de Tribunalele Sălaj, cu 8,53% şi Maramureş cu 4,97%, sub medie situându-se Tribunalul Specializat Cluj, cu 1,85%, Tribunalul Cluj cu 1,09% şi Tribunalul Bistriţa Năsăud cu 2,27%.
La judecătorii, media indicelui de casare s-a menţinut aproape la aceeaşi valoare 2,68% în anul 2014, respectiv, 2,16% în anul 2013, din cele 103.481 hotărâri pronunţate fiind atacate 13.962 deci o pondere a atacabilităţii de 13,49% şi desfiinţate sau modificate 2.774 hotărâri.
Printre instanţele cu un indice de casare mai ridicat se numără Judecătoriile Târgu-Lăpuş (10,52%), Sighetu Marmaţiei (5,27), Huedin (5,19%), Şimleu Silvaniei (4,57%), şi Vişeu de Sus (4,24%), procente peste medie întâlnindu-se şi la Judecătoriile Baia Mare (3,43%), Gherla (3,13%), Turda (3,11%) şi Zalău (2,93%), cele mai mici valori fiind înregistrate la Judecătoria Cluj-Napoca (1,68%) şi Bistriţa (2,03%).
Managementul resurselor umane
Cu privire la ocuparea schemei de personal a judecătorilor, la sfârşitul anului 2014 (320 posturi de judecător) se poate observa mărirea acesteia cu două posturi de judecător, faţă de anul 2013, când existau 318 posturi ocupate, cu 12 posturi mai mult faţă de anul 2012, când numărul acestora era de 308 şi cu 18 posturi mai mult faţă de anul 2011, când numărul acestora era de 302.
