Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) primește, în aceste zile, vizita unei delegații a Comisiei Centrale Electorale (CEC) a Republicii Moldova, formată din Ștefan Urîtu, vicepreședinte al Comisiei, și Dumitru Condrea, formator în cadrul Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral. 
În cadrul vizitei, Ștefan Urîtu a susținut o prelegere în fața studenților FSPAC pe tema evoluțiilor politice din Republica Moldova, în contextul procesului de apropiere a țării de Uniunea Europeană și al tensiunilor din zonele învecinate. De asemenea, Urîtu, fost șef al Comitetului Helsinki din Republica Moldova, organizație care promovează respectarea drepturilor omului, a abordat pe larg problema Transnistriei.
Ștefan Urîtu a avut amabilitatea să răspundă, joi, întrebărilor formulate de jurnaliștii ClujAzi.ro la finalul întâlnirii cu tinerii studenți basarabeni.
ClujAzi: Urmează să se desfășoare un proces electoral important în Republica Moldova, pe 22 martie, pentru desemnarea noului guvern al unității autonome Găgăuzia. Care credeți că este impactul acestuia în procesul de apropiere al Republicii Moldova de Europa?
Ștefan Urîtu: Evident că un anumit impact, o anumită influență poate avea, depinde ce forțe vor veni la conducerea Găgăuziei. Dacă vor fi reticente cursului ales de Republica Moldova, pe care moldovenii l-au votat, care reprezintă actuala guvernare sau s-ar putea să fie probleme, dar nu cred că atât de mari încât să modifice acest curs.
ClujAzi: Acolo se dă o luptă destul de strânsă. Cine credeți că va câștiga?
Ștefan Urîtu: Nu știu cine va câștiga, dar cred că ar trebui să fie câștigul din turul doi. Sunt câteva personalități cu șanse aproximativ egale și de aceea cred că trebuie să fie așa. Practica va arăta.
ClujAzi: La alegerile de anul trecut, din Republica Moldova, Diaspora a votat pentru un parcurs proeuropean. A avut votul Diasporei impact puternic asupra populației locale, din țară, asupra opiniei publice?
Ștefan Urîtu: Cred că nu numai la ultimele alegeri, dar și anterior, Diaspora a jucat un rol important în determinarea vectorului proeuropean. Pot să spun că un număr aproximativ egal de oameni se află în Vest și în Est, adică în Rusia și Ucraina, deci este o balanță, pe de o parte, pe de altă parte experiența pe care o iau oamenii și impresiile cu care vin aceștia se înclină în direcția europeană și oamenii ar vrea să aibă posibilitățile din Rusia de desfacere a mărfii, dar standardele de democrație din Europa. În așa fel, până în prezent populația este cumva divizată. Sunt argumente pro și contra de ambele părți.
ClujAzi: Ce îi sfătuiți pe tinerii basareabeni aflați la studii în România, în legătură cu procesul electoral? Conștientizează ei importanța votului lor?
Ștefan Urîtu: În discuțiile purtate pe parcursul zilei de azi am constatat că cei care sunt aici sunt destul de bine formați, chiar dacă sunt din anul I de studii. Nu sunt acei copii care au ieșit de pe banca școlii și nu înțeleg ce se întâmplă. Sunt destul de conștienți pe ce se întâmplă, fac analize destul de profunde, mă bucur că este o generație care merită să ia puterea și să conducă.
ClujAzi: Le-ați făcut câteva sugestii legate de procesul electoral?
Ștefan Urîtu: Au fost sugestii mai mult sau mai puțin ”diplomatice”, dar acest lucru mă bucură pentru că i-am încurajat să fie direcți. Chiar și așa, la vârsta la care sunt, la rândul meu pun întrebările fără a ocoli niște pericole sau muchii ascuțite. Vreau să mi se răspundă direct la întrebarea care mă interesează. I-am încurajat și pe ei să discute așa. Mă bucur că sunt multe întrebări pe care le-au adresat; le-am răspuns sincer, așa cum văd eu lucrurile. Este un punct de vedere pe care nu l-am impus lor, l-am expus pentru ca ei să analizeze și să vadă dacă le place și să preia din acest model sau să facă altcumva. Important este ca ei să gândească, să analizeze și să-și aibă o poziție în societate.
Le-am spus că și ei, chiar din anul I pot să-și expună potențialul, capacitățile pe care le au. Dacă ei vor face acest lucru, vor fi solicitați, ofertați, dar dacă își vor ține ascuns potențialul, niciodată nu vor avea succes. I-am convins să facă practică inclusiv la Comisia Electorală Centrală din Moldova, să vină prin ONG-uri, să creeze ONG-uri și să se implice într-un anumit mod, de ce nu, inclusiv prin intermediul partidelor politice, pentru promovarea de idei și valori.
Tot astăzi, Dumitru Condrea a susținut un workshop pe tema manipulării în comunicarea electorală, oferind o serie de tehnici prin care astfel de elemente pot fi identificate în discursul public în preajma alegerilor. Condrea a oferit exemple de manipulare din contexte tensionate, precum fenomenul Maidan din Kiev din 2014 sau revolta populară de la Chișinău din aprilie 2009. „Colegii noștri de la CEC din Republica Moldova dețin o experiență vastă în observarea discursului electoral și capacitatea de a identifica și preveni tehnicile de manipulare din discursul electoral. Cred că astfel de experiențe ajută studenții FSPAC să dobândească abilități practice, dar și să facă mai ușor conexiuni cu alte contexte decât cel românesc”, susține Ioan Hosu, conferențiar și director al Departamentului de Comunicare, Relații Publice și Publicitate din cadrul FSPAC.
Delegația CEC Moldova a avut o întrevedere cu Decanul FSPAC, Călin Hințea, care a prezentat proiectul de hub educațional pe care facultatea îl dezvoltă alături de universități partenere din SUA, dar care urmează a fi extins către Republica Moldova, precum și spre alte state din Balcani. „Facultatea noastră se află în plin proces de dinamizare și extindere a parteneriatelor sale academice în regiune, dar și în zone precum Africa sau Orientul Mijlociu. Pe lângă parteneriatele cu universități, avem în vedere cuprinderea în hub-ul educațional a unor instituții publice care pot oferi sprijin pentru activitățile practice comune. Din această perspectivă, parteneriatul cu CEC este bine-venit”, a afirmat Hințea.
În cadrul întâlnirii s-au pus bazele unei colaborări pentru pregătirea practică în cadrul CEC a unor studenți FSPAC proveniți din Republica Moldova. De asemenea, cei doi membri ai delegației vor avea întâlniri cu profesori din cadrul fiecărui departament pentru un schimb de idei privind politicile publice în domeniul electoral.
