Cortul partidelor de pe strada Kogălniceanu din Cluj-Napoca a găzduit ieri, în cadrul Zilelor Culturii Maghiare, o dezbatere pe tema promovării și respectării drepturilor lingvistice ale minorităților.
Vorbitorii principali au fost Gábor Landman, președintele European Language Rights, care a acționat în instanță Primăria Cluj-Napoca în vederea amplasării plăcuțelor multilingve la intrările în oraș, András Bethlendi – activist în cadrul grupului Muszai-Muszáj și Ernő Fancsali, președintele Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, filiala Cluj-Napoca, însă printre ascultători s-au numărat și liderul UDMR Cluj, deputatul Csoma Botond și subprefectul Clujului, Györke Zoltán.
András Bethlendi a precizat că activitatea grupului pe care îl reprezintă nu s-a încheiat o dată cu amplasarea plăcuțelor multilingve la intrarea în Cluj-Napoca, întrucât aici multilingvismul întâlnește bariere și în viața de zi cu zi. Chiar și acea reușită de etapă a fost realizată nu prin capacitarea Prefecturii sau a Primăriei, ci a fost nevoie de aportul societății civile, care trebuie să fie activă și în alte localități ale României pentru a-și face auzite cererile.
Participantii au vorbit despre faptul că de multe ori există cadrul legislativ în România pentru respectarea drepturilor lingvistice ale minorităților, însă stăm prost la procesul de implementare.
Gábor Landman a sugerat că discuția de protecție și respect trebuie să fie extinsă la nivelul tuturor grupurilor minoritare din țară, de orice fel.
Cu toate că reprezintă o formațiune “adversară” UDMR-ului, Ernő Fancsali a atras atenția asupra inițiativei lăudabile Minority Safe-Pack, care îl are ca inițiator pe Kelemen Hunor, și care își propune să extindă la nivel comunitar anumite drepturi lingvistice și de politică regională pentru minoritățile naționale.
Fancsali a recomandat ca în cazurile de încălcare flagrantă a drepturilor minorităților, cetățenii să apeleze cu încredere la ONG-uri pentru că au dat rezultate pozitive în trecut prin munca lor.
“Am venit la această dezbatere pentru că am fost foarte interesat de abordarea asociațiilor care au activitate și nu numai partidele politice trebuie să aibă activitate în domeniul drepturilor lingvistice. Noi am colaborat cu asociații care au lucrat în acest sens. În Cluj, de când s-au montat – încă nu toate – indicatoarele de localitate multilingve, a fost depășită o piatră de hotar, dar discutăm și în Parlament despre modificarea Legii 215, să vedem ce se mai poate face. În multe cazuri există legi, dar multe nu se aplică, chiar unde există acel prag de 20%. Există și inițiativa Minority Safe-Pack, în care ne punem speranțe, de a avea Uniunea Europeană dreptul de a legifera în domeniu”, a declarat Csoma Botond pentru ClujAzi.
