Participanţii la comemorarea şi marşul organizate sâmbătă la Târgu Mureş, cu ocazia Zilei Libertăţii Secuilor, au cerut autonomia Ţinutului Secuiesc în baza angajamentelor internaţionale ale României, scrie MTI.
Petiţia mitingului, adresată Guvernului şi Parlamentului României, ce urmează a fi trimisă spre informare şi preşedintelui Klaus Iohannis, a fost citită de Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), în faţa monumentului martirilor secui iar cei prezenţi l-au susţinut aclamând în masă.
Documentul menţionează că, în momentul aderării la Consiliul Europei, România s-a angajat unilateral la îndeplinirea recomandării 1201/1993 care, prin acest angajament, a devenit obligatorie. Articolul 11 al acestui document evidenţiază dreptul la administraţii locale autonome şi la un statut special.
În petiţie s-a citat din articol: “În regiunile unde sunt majoritare persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul de a dispune de administraţii locale autonome adecvate sau de un statut special, corespunzător situaţiei istorice şi teritoriale specifice şi conforme cu legislaţia naţională a statului.”
În petiţie se semnalează că în cei 25 de ani de la aderare, România nu a îndeplinit acest angajament, iar autorităţile refuză dialogul pe acest subiect. Totodată se mai precizează că proiectul de lege privind Statutul de Autonomie a Ţinutului Secuiesc se află pe masa Parlamentului României, deci nu este un secret în faţa nimănui ceea ce doreşte poporul secui.
În petiţie se subliniază că autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială şi suveranitatea României, nu restricţionează interesele cetăţenilor de naţionalitate română şi ai altor naţionalităţi din Ţinutul Secuiesc, şi nu este în contradicţie cu Constituţia ţării. Conform documentului, asigurarea autonomiei ar servi şi intereselor României.
În susţinerea petiţiei, participanţii la manifestaţie au solicitat ca Ţinutul Secuiesc să fie o regiune administrativă şi de dezvoltare de sine stătătoare, în conformitate cu proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc şi depus in Parlament. Totodată, au solicitat Guvernului şi Parlamentului României ca în cursul planificatei reorganizări administrativ-teritoriale să ţină cont de voinţa comunităţii din Ţinutul Secuiesc şi de angajamentele internaţionale ale României.
“Solicităm ca în paralel cu dezbaterea legii din Parlament, Guvernul să înceapă tratative privind statutul Ţinutului Secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc şi autorităţile locale din regiune! Protestăm împotriva instituţiilor statului de drept care sunt folosite pentru reprimarea, intimidarea şi persecuţia cetăţenilor români de etnie maghiară care trăiesc în această zonă”, se arată în document.
În finalul petiţiei se solicită egalitate deplină şi efectivă pentru toţi locuitorii Ţinutului Secuiesc.
